1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii):(iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Badenian.
4. Sinonimie: “Gipsul de la Ivăncăuţi”,“Gipsul de la Ivăncăuţi - Cuzlău” (Bâgu et Mocanu, 1984, p. 76).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Cuzlău, jud. Botoşani; (ii) Între Crăiniceni şi Ibăneşti. Harta geologică a României 1: 200,000, foaia 1-Darabani, caroul c3.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) “În aflorimentul de la Cuzlău, gipsul este microcristalin, pe alocuri cu zone de gips fibros cu aspect satinat (selenit)” (Bâgu et Mocanu, idem, p. 24). “Gipsul de la Ivăncăuţi - Cuzlău se prezintă sub formă masivă cristalină, fin grăunţoasă, de culoare alb-maronie. Mai rar în masa rocii apar zone cu cristale mari..., care pot ajunge până la 25 cm; cristalele sunt incolore, transparente şi cu clivaj perfect” (Bâgu et Mocanu, idem, p. 76); (ii) Faciesul gipsifer trece lateral, spre est, la gresii calcaroase şi calcare. “Între comunele Hudeşti şi Ibăneşti, gipsurile sunt constituite în partea bazală din anhidrit şi alabastru cu structură granulară” (Bâgu et Mocanu, idem, p. 24).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bâgu et Mocanu (idem, p. 24, 76).
8. Limite: Bâgu et Mocanu (idem, p. 24) menţionează, sub orizontul purtător de gips, un orizont inferior constituit din gresii cu silexuri, aglomerări de fragmente de silex şi nisip silicios, alb. Peste orizontul purtător de gipsuri urmează marne calcaroase cu Lithothamnion şi marne vinete cu Pacten.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Lagunar, restrictiv.
11. Corelări:
Literatura citată
Bâgu Gh., Mocanu Al., 1984, Geologia Moldovei. Stratigrafie şi consideraţii economice. Ed. Tehnică, 296 p.
Popescu Ileana, Bratu Elena, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 1-Darabani.
Saulea Emilia, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 1-Darabani. Notă explicativă, 16 p.