1. Statutul numelui.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Gura Şoimului C şi al Formaţiunii de Goru-Mişina (Săndulescu et al., 1995, p. 25, fig. 10); (iii) Pânza Subcarpatică (Digitaţia Măgireşti-Perchiu şi Digitaţia de Pietricica).
3. Vârsta: Miocen inferior (Burdigalian inferior).
4. Sinonimie: "Gypse de Feschi" (Olteanu, 1959b, tabel după p. 177); "gypse de Feschi" (Motaş et al., 1976, tabel de corelare stratigrafică a depozitelor neogene marine, după p. 128).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Feschi de Sus, la Hârja, în zona Berzunţ (Olteanu, 1953, p. 78). (ii) valea Trotuşului, la gura văii Varniţa; pârâul Strigoiul de la Tiseşti (Târgu Ocna); în spatele şcolii de la Scăriga (Olteanu, 1953, p. 79,80); Harta geologică 1:200,000, foaia 21-Bacău (Dumitrescu et al., 1968; 1970a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Secţiunea tip neprecizată. (ii) In lucrarea lui Olteanu (1958, tabelul după p. 403) este menţionat gips grezos sau ca lentile în marne cenuşii care conţin şi lentile de conglomerate verzi. Grosimea gipsurilor variază între 10 şi 50 m, cu valorile mai mari în est. Coloana litologică de la figura 10, în Săndulescu et al. (1995, p. 25) ilustrează distribuţia intercalaţiilor de gipsuri în cuprinsul Formaţiunii de Goru-Mişina de pe p. Feschi.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Olteanu (1953, p. 78); (ii) Olteanu (1958, tabelul după p. 403); Motaş et al. (1976, tabel de corelare stratigrafică a depozitelor neogene marine, după p. 128) plasează Gipsul de Feschi în cuprinsul Formaţiunii de Gura Şoimului.
8. Limite: Gipsul de Feschi este cantonat la aproximativ 150 m deasupra Menilitelor Superioare la Hârja şi la circa 240 m deasupra aceloraşi la p. Strigoiul, la Tiseşti (Tîrgu Ocna). Limita inferioară este la contactul cu marnele, gresiile şi conglomeratele aquitaniene de peste Menilitele Superioare+diatomite+conglomerate verzi (în estul ariei de ocurenţă). Limita superioară este la contactul cu Brecia Saliferă aquitaniană (cu arcoze în Digitaţia Măgireşti-Perchiu) sau cu Formaţiunea Roşcată (Olteanu, 1953, tabel la p. 79).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Marin, restrictiv (lagunar).
11. Corelări:
Literatura citată
Dumitrescu I., Mirăuţă O., Săndulescu M., Ştefănescu M., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău.
Dumitrescu I., Săndulescu, M., Mirăuţă, O., Bandrabur, T., 1970a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău, Nota explicativă 74 p., Raport, F. G.
Motaş IC., Marinescu Fl.,Popescu G., 1976, Essai sur le Néogène de Romanie. AN, 50, 127-147.
Olteanu Fl., 1953, Faciesurile si tectonica Miocenului subcarpatic din regiunea Berzunt. DS Com. Geol., 37, 76-93.
Olteanu F., 1958, Depresiunea subcarpatica intre văile Ozanei (Pârâul Neamţului) si Buzăului. AN, 31, 377 – 403.
Olteanu F., 1959 b, La dépression subcarpatique dans les régions de Solonţ et de Drăguşeşti. C.R. Som. Com. Geol., 37-39, 175-178.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 5, 3-32
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995b, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. X-th Cong. RCMNS, Guide to Excursion B1, R.J.S., 76, 5, 32 p.