1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Zlatna-Stănija.
3. Vârsta: Badenian superior-?Sarmaţian inferior.
4. Sinonimie: “Orizontul superior” (Borcoş et Mantea, 1964, p. 101); “Formaţiunea vulcano-sedimentară” (Ianovici et al., 1976, p. 292; Harta geologică 1:50,000, foaia 90a-Geoagiu); “Formaţiunea vulcano-sedimentară andezitică nediferenţiată preponderent terigenă” pe Harta geologică 1:50,000, foaia 74c-Zlatna.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Borcoş et Mantea (1964, p. 104) arată că formaţiunea este prezentă în bazinul Văii Almaşului (crestele Breaza-Iepurele şi Podei Pogor); Harta geologică 1:200,000, foile 18-Turda, caroul d1 (Lupu et al., 1967; 1967a), 26-Orăștie, caroul a1 (Savu et al., 1968; 1968a); Harta geologică 1:50,000, foile 74c-Zlatna (Borcoş et al., 1981) şi 90a-Geoagiu (Bordea et al., 1978).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Ianovici et al. (1976, p. 292) arată că formaţiunea “este alcătuită în bază din marne argiloase, cenuşii-negricioase bine stratificate, cu intercalaţii lenticulare de gips şi numeroase eflorescenţe saline. Către partea superioară a succesiunii intervin dese nivele de tufuri şi brecii andezitice. In acest segment al succesiunii apar şi numeroase intercalaţii de gresii cu urme de plante”. Borcoş et Mantea (1964, p. 104) descriu Formaţiunea Vulcano-Sedimentară (“Orizontul superior” după aceşti autori) ca fiind caracterizată “printr-o alternanţă de roci cu caracter terigen şi vulcanogen (uneori cu dezvoltarea preponderentă a piroclastitelor dacitice şi andezitice)”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): ? Borcoş et Mantea (1964, p. 101, 103-104).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Pietrişurile de Almaşul Mare. Limita superioară este erozivă.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In apropiere de Almaşul Mare a fost identificată o faună cu Dilonia, Cardium, Donax, Glycimeris, Turritella bicarinata, Serpula şi o microfaună cu Cibicides, Gyroidina, Eponides, Nonion, Globigerina bulloides, Dentalina mucronata, Globorotalia Borcoş et Mantea (1964, p. 103-104).
10. Mediul depoziţional: Marin, neritic, ce a evoluat spre mediu lacustru în cuprinsul unui bazin molasic.
11. Corelări:
Literatura citată
Borcoş M., Mantea G., 1964, Vârsta formaţiunilor neogene din Bazinul Zlatna-Almaşul Mare (Munţii Metaliferi). D.S. Inst. Geol., 49, 2, 99-110.
Borcoş M., Berbeleac I., Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Boştinescu S., 1981, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 74c-Zlatna.
Bordea Josefina, Berbeleac I., Borcoş M., Mantea G., Stancu Josefina, Rogge-Ţăranu Elena, 1978, Harta geologică a României, scara 1:50.000, foaia 90a-Geoagiu.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., Borcoş M., Dimian M., Lupu Denisa, Dimitrescu R., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda.
Lupu M., Borcoş M., Dimitrescu R., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda, Notă explicativă, 43 p.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie. Notă explicativă, 61 p.