Formaţiunea Vulcanogen-Sedimentară

Descarca / Imprima

FORMAŢIUNEA VULCANOGEN-SEDIMENTARĂ

 

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Bazinele Gheorgheni, Bilbor, Topliţa, Gălăuţaşi, Jolotca, Ciucurilor, Depresiunea Ţara Bîrsei, Munţii Gurghiu.

3. Vârsta: Meoţian-Ponţian (posibil şi Cuaternar inferior) (Rădulescu et al., 1964, p. 131, pentru Munţii Gurghiu); Ponţian (posibil şi Pleistocen superior)(Lang, 1973, p. 343).

4.   Sinonimie: “Complexul vulcanogen-sedimentar” (Rădulescu et al., 1964, p. 97); “Formaţiunea vulcano-sedimentară” (Lang, 1973, p. 343); “Formaţiunea vulcanogen-sedimentară” (Bandrabur et Codarcea, 1974, p. 36; Peltz et Peltz, 1970, p. 93).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Harta geologică în Bandrabur et Codarcea (1974 şi Lang, 1973). Bazinele Bilbor, Topliţa, Gălăuţaşi, Gheorgheni, Jolotca, Ciucurilor, versantul vestic al munţilor Harghita - Călimani; Certeze (jud. Maramureş şi Satu Mare).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea este constituită predominant din piroclastite andezitice şi subordonat din material terigen. Curgeri minore de lave ating doar câţiva metri grosime. Rocile sunt aglomerate, microconglomerate, brecii, pietrişuri şi bolovănişuri, nisipuri andezitice. Aceste roci se asociază în mod neregulat. Profilul de la Remetea (Bandrabur et Codarcea, 1974, p. 37 şi pl. V, profilul 89) prezintă următoarea succesiune (în sens ascendent), groasă de 15 m, a cărei bază este aici necunoscută:

- 2,5 m pietrişuri andezitice cimentate cu nisip andezitic şi cu o intercalaţie de 0,5 m tuf. Galeţii au 2-3 cm diametru;

- 0,6 m nisipuri andezitice grosiere stratificate şi pietrişuri cu liant andezitic;

- 0,6 m tuf cenuşiu-albicios, compact;

- 0,65 m nisipuri cimentate;

- 3,5 m brecii piroclastice cu galeţi inechidimensionali, colţuroşi;

- 1,8 m tufuri;

Succesiunea este urmată de depozite de terasă. In Bazinul Gheorgheni formaţiunea are grosimi de 260-703 m şi conţine intercalaţii subţiri de pelite cărbunoase, iar tufurile conţin impresiuni de plante. In Munţii Gurghiu formaţiunea acoperă peste 50% din suprafaţa acestora, la periferia lor şi pe văile din zona axială (Rădulescu et al., 1964, p. 110). In aceşti munţi formaţiunea este constituită din trei nivele (Rădulescu et al., 1964, p. 97-101 şi fig. 1 la p. 98):

- Nivelul inferior, de 10-20 m grosime, constă din alternanţe dese de cinerite şi lapilli, brecii şi microbrecii. Galeţii de culoare roşie sunt de andezite bazaltoide. O curgere de andezit bazaltoid poate atinge 5-6 m grosime.

- Nivelul intermediar, gros de circa 100 m, este constituit în mare parte din material andezitic arenitic asociat cu cantităţi mari de material epiclastic. Sunt rare conglomeratele şi microconglomeratele. Cele din urmă sunt prezente îndeosebi spre baza nivelului şi au grosimi de 2-3 m; spre partea superioară constituie doar strate de 0,4-0,5 m grosime. Cineritele arenitice, frecvente, constituie strate de 0,4-0,5 m grosime şi alternează cu depozite argiloase.

- Nivelul superior, de 200 m grosime, este alcătuit din depozite grosiere (brecii, conglomerate) şi rare cinerite. Blocurile din brecii au 0,4-0,5 m diametru şi chiar 2 m, iar cele din conglomerate au 0,3-0,4 m diametru. Nivelul superior conţine frecvente pânze de lave şi filoane de andezite cu hornblendă şi piroxeni.

            Lang (1973, p. 345-346 şi fig. 1-3) descrie din zona de la est de Certeze şi din forajul structural Valea Rea (partea nordică a Munţilor Gutîi, jud. Maramureş) o stivă de aproape 850 m grosime atribuite Formaţiunii Vulcanogen-Sedimentare. Autorul citat a identificat mai multe intervale distincte pe care le-a denumit (în ordinea succesiunii stratigrafice):

- Complexul epiclastic inferior (148 m grosime) care se aşterne peste roci sedimentare paleogene;

- Complexul mixt (124 m grosime) cu epiclastite, tufuri grosiere şi fine, tufite şi mai puţine gresii şi marne cu impresiuni de plante;

- Complexul epiclastic intermediar (207 m gropsime) cu nivele piroclastice subordonate cantitativ;

- Nivel vulcanic inferior (300 m grosime) cu alternanţe de piroclastite grosiere şi lave;

- Complexul superior de roci vulcanice şi epiclastice (77 m groisime) alternante;

- Nivelul vulcanic superior (95 m grosime).

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) v. Sinonimie.

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu cristalinul ori cu depozite paleogene şi miocene (în Munţii Călimani şi Gutîi). In vestul Bazinului Bilbor stau peste depozite ponţiene şi daciene. In Bazinul Topliţa stau peste calcare triasice. Peste şisturi cristaline stau în bazinele Gălăuţaşi, Gheorgheni, Jolotca, Ciucul Mijlociu şi Superior. Peste depozite de fliş cretacic inferior stau în Bazinul Ciucului Inferior. Pe rama vestică a Munţilor Harghita-Călimani stau peste depozite panonniene.

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10. Mediul depoziţional: Formaţiunea este rezultatul activităţii vulcanice explozive din Munţii Harghita-Călimani, cu acumulare alternativă, subacvatică şi subaeriană în depresiunile din cursurile superioare ale Oltului şi Mureşului.

11. Corelări:

 

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000