Formaţiunea Salmastră

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Pannonică.

3.  Vârsta: Sarmaţian (Volhinian-Basarabian inferior).

4.  Sinonimie: "Formation saumâtre" (Lubenescu et Cornea, 1993, p. 113).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Formaţiunea este cunoscută în foraje la Zădăreni-Chişinău Criş, jud. Arad şi la Păţal, Curtici, Socodor, Gerăuşa (Crişana), Tăşnad, Episcopia Bihorului, Arad, Sîntana, Sofronea, Cebza (Lubenescu et Cornea, op. cit., p. 113-114 şi fig. la p. 112); Harta geologică 1: 200,000, foaia 16-Arad (Papiu et al., 1965).

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Secţiunea tip nu a fost precizată. Formaţiunea are o parte inferioară de 30-200 m grosime, marno-argiloasă, apoi o parte grezoasă, cu intercalaţii de microconglomerate şi conglomerate, groasă de 2-300 m.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i)  Lubenescu et Cornea (op. cit., p. 113-114).

8.  Limite: Limita inferioară, cu tranziţie la Formaţiunea de Sînnicolau de Munte. In sectorul Zădăreni-Chişineu Criş-Arad formaţiunea stă transgresiv pe cristalin iar baza ei a fost găsită în foraje la adâncimi de 792 m la Zădăreni, 1263 m la Chişineu Criş, 2663 m la Socodor, 1106 m la Arad. Limita superioară este la contact cu depozite ponţiene transgresive, discordante, cu Congeria banatica şi Silicoplacentina.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Foraminifere: Anomalinoides dividens, Elphidium, Nonion, Quinqueloculina, briozoare (Lubenescu et Cornea, op. cit., p. 113-114); (ii) In baza formaţiunii a fost identificată Zona cu Anomalinoides dividens. Au fost identificate şi asociaţii de foraminifere ale Volhinianului superior şi ale Basarabianului inferior (Lubenescu et Cornea, op. cit., p. 113-114).

10.  Mediul depoziţional: Salmastru.

11.  Corelări: