1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Apusenidele Nordice – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: In Munţii Pădurea Craiului formaţiunea are vârstă Apţian inferior (Bedoulian) (Dragastan et al., 1988, fig. 4 la p. 76). In Munţii Bihor vârsta formaţiunii este Barremian superior-Apţian inferior (Dragastan et al., 1988, fig. 5, la p. 77).
4. Sinonimie: “Upper Bauxite Formation” (Dragastan et al., 1988, p. 76).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Glăvoiul, în partea central-sudică a munţilor Bihor; (ii) Munţii Pădurea Craiului (Valea Vida, flancul vestic al Anticlinalului Fundătura).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Secţiunea tip constă din 0,8-1 m de bauxită ooidică, masivă, de culoare roşie (Dragastan et al., 1988, p. 78). Spre deosebire de Bauxitele Superioare din Munţii Pădurea Craiului, cele din Munţii Bihor conţin goethit şi caolinit. Aceste bauxite sunt urmate de argile roşii, caolinoase şi brecii cu claste de calcare în matrice argilo-calcaroasă. După cum reiese din fig. 5, la p. 77 şi p. 78 în Dragastan et al. (1988) formaţiunii îi sunt atribuite şi calcarele cu Palorbitolina lenticularis din Munţii Bihor, groase de 0,3-0,5 m, a căror vârstă este Apţian inferior.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Dragastan et al. (1988, p. 76-79).
8. Limite: In Munţii Bihorului limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Blid; limita superioară este la contactul cu Brecia de Gugu şi cu Stratele de Ecleja Dragastan et al. (1988, p. 76 şi fig. 5 la p. 77). In zona centrală a Munţilor Pădurea Craiului Formaţiunea Bauxitelor Superioare umple crevase adânci în Calcarul cu Pahiodonte Inferior (Patrulius et Iosof, 1974, p. 61-62).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Bauxitele constituie un facies relict rezultat prin alterarea intensă, erodare şi drenaj al substratului calcaros al platformei carbonatice Bihor. Fenomenele au avut caracter intermitent în perioada de la finele Barremianului până la începutul Apţianului (Dragastan et al., 1988, p. 79-80).
11. Corelări:
Literatura citată
Dragastan O., Coman M., Ştiucă E., 1988, Bauxite-bearing formations and facies in the Pădurea Craiului and Bihor Mountains (Northern Apuseni). Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 32, 67-81.
Patrulius D., Iosof V., 1974, Notă asupra a două noi tipuri de bauxite din Munţii Apuseni. D. S. Inst. Geol., 60, 2, 61-64.