Formaţiunea de Cârnu

1.  Statutul numelui:

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) După Ion et al. (1994) formaţiunea este constituită din trei membri: Argile Vărgate de Valea Măguricea, Marnocalcare Vărgate de Valea Frasinului, Calcare Marnoase de Largu; (iii) Pânza de Tarcău (Moldavide).

3.  Vârsta: Vraconian superior-Maastrichtian inferior (Ion et al., 1994, p. 29).

4. Sinonimie: "Strate de Cîrnu-Siclău" (Băncilă, 1955, p. 1203); "Stratele de Cîrnu (Siclău)" (Băncilă, 1955, p. 1205); "Strate de Lupchianu" (Săndulescu et Micu, 1986, p. 193; aceşti autori consideră denumirea Stratele de Cârnu  drept sinonim nou pentru stratele de Lupchianu); "Cârnu Formation" (Ion et al., 1994, p. 27).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Descrierea formaţiunii se bazează pe succesiunile de la Cârnu-Potoci-Straja, pe Valea Bistriţei şi de la Şiclău, lângă Covasna.  Localitatea Poiana Cârnului se afla în zona lacului Bicaz, pe Valea Bistriţei, la nord de Bicaz. Cariera Şiclău este situată pe Valea Covasnei, la est de Covasna; (ii) După Ion et al. (1994, p. 27 şi harta geologică la fig.2) formaţiunea este specifică regiunii Găineşti-Suha Mare-Largu şi Cârnu-Potoci-Straja. In zona Covasna ea se extinde la nord de Ojdula şi la Poiana Uzu; Harta geologică 1:200,000, foile 12-Topliţa (Alexandrescu et al., 1968; 1968a), 13-Piatra Neamţ (Mirăuţă, 1968; Ioia et al., 1968b) şi 29-Covasna (Dumitrescu et al., 1968; 1970b).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Nu a fost desemnată o localitate tip; (ii) Formaţiunea este constituită din trei orizonturi cu caracter de membri: 1. Orizontul bazal, de 20-30 m grosime, este constituit din argilite negre-oliv, moi, care pot conţine intercalaţii de 0,5-1,5 m grosime de argile roşii şi oliv şi intercalaţii de 2-3 m de tufite verzui.; 2. Orizontul mijlociu de calcare în plăci, cenuşii-negricioase, în strate de 0,3-0,4 m. Acest orizont are aproximativ 120 m grosime; 3. Orizontul superior, de 30 m grosime, este constituit din calcare argiloase şi gresii calcaroase, moi, şistoase, în strate subţiri.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe  (ii): (i) Băncilă (1955, p. 1205); (ii) Alexandrescu et al. (1978); Săndulescu Jana (1973, p. 13-15; 50-51); Ion et al. (1994, p. 27-29).

8. Limite: Limita inferioară, la contact cu Seria Şisturilor Negre este concordantă. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Horgazu, care se aştern uşor discordant (Băncilă, 1955, p. 1206). In zona Suha Mare-Găineşti şi Largu Formaţiunea de Cârnu este urmată de Stratele de Coroiu (Ion et al., 1994, p. 29).          

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Inocerami, briozoare, foraminifere (Globotruncana lapparenti), Pithonella ovalis; (ii) Asociaţii palinologice (Alexandrescu et al., 1978, p. 32; Ion et al., 1994, p. 29-43; 53-56).

10. Mediul depoziţional: Marin, pelagic (Alexandrescu et al., 1978, p. 33).

11. Corelări: Mirăuţă et Mirăuţă (1964a, p. 135) paralelizează Formaţiunea de Cârnu cu Şisturile Vărgate de peste Stratele de Sărata din Digitaţia Horaiţa-Doamna (Pânza Cutelor Marginale). Băncilă (1955, p. 1206) le paralelizează cu Stratele de Tisaru din Pânza Cutelor Marginale.