1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Criş (= Drocea-Criş).
3. Vârsta: ?Hauterivian-Barremian-Apţian.
4. Sinonimie: “Seria flişoidă grezoasă” (Ianovici et al., 1969, p. 189); “Flişul grezos” Ianovici et al. (1976, p. 236).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip neprecizată; (ii) Munţii Drocea. Formaţiunea nu este figurată pe Harta geologică 1:50,000, foaia 72c-Săvîrşin (Savu et al., 1979), unde pare să fi fost înglobată formaţiunii Flişul Calcaros.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea, groasă de circa 600 m, este constituită din “ ritmuri binare de gresii cafenii şi argilite cafenii, cenuşii. Gresiile cafenii prezintă, la partea superioară a stratelor, laminaţie paralelă şi oblică de curent; mecanoglifele sunt rare. In stratele de gresii mai groase de 0,5 m apar, în multe cazuri, argilite remaniante intraformaţuinal. Granoclasarea este rară şi se poate recunoaşte pe alocuri, doar în secţiuni subţiri. Gresiile din cuprinsul ritmurilor au grosimi de strate de 10-20 cm până la 1 m, iar argilitele de 20-30 cm.“ (Ianovici et al., 1976, p. 236). Flişul grezos se caracterizează prin gresii cuarţoase cu ciment calcaros şi prin frecvenţa mare a diaclazelor cu calcit. In zona Văii Mureşului Flişul Grezos conţine frecvent nivele de conglomerate cu matrice grezo-marnoasă care înglobează galeţi rulaţi de cuarţite, ofiolite şi calcare cu dimensiuni de 5-40 cm. Conglomeratele conţin şi lentile de marne cenuşii şi cafenii şi de microconglomerate cuarţoase. Conglomeratele formează strate de 1 m grosime.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ianovici et al. (1976, p. 236).
8. Limite: Limita inferioară, concordantă, este la contactul cu Flişul Calcaros către care are loc o tranziţie gradată. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Valea Morgaşului (Ianovici et al.,1976, p. 237).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Flişul Grezos este corelabil cu Stratele de Căbeşti din Unitatea de Bucium.
Literatura citată
Ianovici V., Giuşcă D., Ghiţulescu T.P., Borcoş M., Lupu M., Bleahu M., Savu H., 1969, Evoluţia geologică a Munţilor Metaliferi. Ed. Acad., 743 p.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Savu H., Lupu M., Avram E., Marinescu F., 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 72c-Săvîrşin.