Formaţiunea de Zalha

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);

Unitatea structurală (iii):  (i) Grupul de Hida; (iii) Depresiunea Transilvaniei. Formaţiunea este separată pe hărţile 1:200,000 sub numele de Formaţiunea de Hida (exceptând partea terminală).

 3. Vârsta: Miocen inferior (Burdigalian, echivalent Ottnangianului şi ?Karpatianului –partim).

4.  Sinonimie: ”Strate de Hida“ (Hofmann, 1887), ”Stratele de Someş“ (Popescu, în Cioflică et Popescu, 1971).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i)  Zalha, aflată în nord-vestul Transilvaniei, pe valea Simişnei, afluent stâng al Someşului Unit, jud. Cluj; (ii)  Nordul si nord-vestul Transilvaniei, începând din împrejurimile Clujului spre nord până la Gâlgău pe Someş, apoi spre est, până în apropierea localităţii Salva.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Intre Zalha şi Simişna conglomerate, pietrişuri, nisipuri care conţin uneori concreţiuni elipsoidale de gresii, (e.g. la Căpâlna pe Someş), gresii, siltite, argile si foarte rare intercalaţii de tufite în partea inferioară, medie (e. g., la Hida, în partea inferioară sau la Bogata de Sus) si în partea superioară (Tuful de Chinteni). In secţiunea tip aflorează numai partea medie a formatiunii (pachetul 2 si 3). Grosimea a fost estimată la 1000-1200 m (în secţiunea de pe valea Chiuestilor, între Magoaja şi Dej).

In succesiunea litologică a formaţiunii se pot distinge patru pachete (care nu se pot carta datorită deselor şi rapidelor schimbări laterale de facies) în următoarea succesiune:

 (1) Un pachet de depozite, în partea inferioară, format din conglomerate nesortate, poligene, uneori friabile care pot trece lateral la pietrişuri, gresii sau nisipuri. Predominante sunt depozitele grosiere.

(2) Al doilea pachet este alcătuit preponderent de depozite pelitice (marne, argile, argile siltice cenuşii, puternic micafere). De multe ori, acest pachet de depozite poate include o bogată microfaună, similară cu cea din Formaţiunea de Chechiş, dar care, cu cât se urcă în coloana litologică devine mai rară. In unele secţiuni se poate observa clar că majoritatea foraminiferelor sunt redepuse.

(3) Cel de al treilea pachet este dat de pietrişuri a căror grosime atinge uneori peste 200 m. Sunt nesortate, poligene (cu elemente care sunt aduse, probabil, din partea de sud şi vest a Transilvaniei).

          (4) La partea superioară se individualizeză un pachet de argile şi argile siltice, foarte sărace în resturi organice. Un singur nivel cu resturi fosile a fost identificat la aproximativ 25-30m sub limita superioară: un nivel cu ostracode si gasteropode mici (tip ?Pirenella), nivel care este destul de constant. A fost găsit de noi şi în depozitele echivalente stratigrafic de la exteriorul Carpaţilor, în Formaţiunea de Doftana sau echivalentele acesteia din Depresiunea Getică.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (în Rusu et Popescu Gh., 1999). Incă din secolul trecut, pentru depozitele cuprinse geometric între argilele de Chechiş şi Tuful de Dej, Hofmann (1887) a utilizat numele de Strate de Hida. Ulterior, Koch (1900) ataşa tot Stratelor de Hida şi depozitele lutitice din culcuş (respectiv “argilele de Chechiş”). Numele a fost folosit cu semnificaţia iniţială de către majoritatea geologilor. Constatându-se că Stratele de Hida desemnează un pachet de depozite care aparţin la cicluri sedimentare diferite, Popescu (în Cioflică et Popescu, 1971) propune denumirea de “Strate de Someş” pentru partea inferioară a Formaţiunii de Hida şi anume pentru depozitele aparţinând de ciclul de sedimentare miocen inferior. Partea terminală, în care intră de regulă conglomeratul (puternic transgresiv) de la partea superioară a “Stratelor de Hida” şi care aparţine ciclului de sedimentare miocen mediu (marin) până la baza Tufului de Dej a fost separată ca formaţiune de sine stătătoare sub numele de Formaţiunea de Ciceu-Giurgesti. Scopul declarat al subdivizării pachetului de depozite aparţinând “stratelor de Hida” a fost acela de a atrage atenţia asupra unui eveniment de importanţă majoră în evoluţia geologică a ariei carpatice: marea invazie marină din baza Miocenului mediu. Cum denumirea propusă era nume preocupat, Popescu (1999, în Rusu et. Popescu) a propus un nou nume pentru Formţiunea de Someş: Formaţiunea de Zalha.

8.   Limite: Baza formaţiunii aflorează la Rus (pe valea Arinului, afluent de stânga al Someşului Unit), la Magoaja, pe valea Magojii şi valea Cocii. Se dispune în continuitate de sedimentare (valea Magojii) sau după o suprafaţă de eroziune (valea Cocii) şi este alcătuită din conglomerate (la Hida) sau gresii grosiere, uneori microconglomeratice cu elemente moi (pe valea Cocii). Partea terminală aflorează în împrejurimile localităţii Dej şi în versantul drept al Someşului Mare, la est de localitatea Dej. Este alcatuită din argile, argile siltice şi, rareori intercalaţii subţiri de nisipuri. Formaţiunea suprajacentă se dispune în continuitate de sedimentare (spre centrul bazinului de sedimentare) sau după o cicatrice de eroziune (la Ciceu-Giurgeşti, pe valea Dosului sau la Dej, pe valea Dracului).

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moluşte (Koch,1900; Suraru, 1958; Moisescu, 1978), foraminifere (Koch, 1900; Popescu Gh., 1975).

10. Mediul depoziţional: Deltaic,  într-un bazin cu acumulare activă.

11. Corelări: In Transilvania, formaţiunea nu are un echivalent. Se poate însă corela cu Formaţiunea de Doftana (exceptând partea terminală a Formaţiunii de Doftana) de la exteriorul Carpaţilor.

Dr.  Popescu G., 2000

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000