1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Litofaciesul de Fusaru-Pucioasa (Săndulescu et al., 1995a); (iii) Pânza de Tarcău, Moldavide.
3. Vârsta: Oligocen superior (Chattian) – Miocen inferior (Acvitanian – Burdigalian inferior) (Săndulescu et al., 1995a).
4. Sinonimie: “stratele de Vineţişu“ (Grigoraş, 1955), emend. “Formaţiunea de Vineţişu“ (Săndulescu et al., 1995b).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Vineţişu, afluent dreapta al văii Bâsca Mare, la NE de localitatea Nehoiu; (ii) Subcarpatii Munteniei; (ii) Harta geologică, 1:200,000, foile 35-Târgovişte (Murgeanu et al., 1968a; Patrulius et al., 1968) şi 36-Ploieşti (Motaş et al., 1967; Murgeanu et al., 1968b; Săndulescu et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Alternanţe de argile sau marne cenuşii verzui, până la albicioase şi gresii litice cu liant calcaros, mai mult sau mai putin litificate, cu intercalaţii locale de calcare detritice albe. In jumătatea inferioară a succesiunii au fost observate (Stefănescu et al., 1993; Stefănescu, 1995) două până la trei intercalaţii stratiforme de tufuri verzui, puternic bentonitizate. Gresiile prezintă laminaţii convolute (predominante) şi oblice (Stefănescu, 1995) şi structuri mecanice de tipul flute-casts, groove-casts si brush-casts (Mărunţeanu, 1999). Lateral, spre extremitatea părţii interne a Pânzei de Tarcău, Formaţiunea de Vineţişu se îndinţează cu Brecia de Slon (Săndulescu et al., 1995b).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Descrierea originală în Grigoraş (1955, p. 195): “Orizontul Gresiilor de Fusaru suporta in P.Vinetisu un pachet complet deschis de cca 220 m grosime, in care gresii calcaroase sau calcare grezoase cenusii, cu vine de calcit, foarte curbicorticale, cu hieroglife, alterneaza cu maro-argile cenusii. Am dat acestui pachet denumirea locala de Strate de Vinetisu pentru a-l deosebi de un pachet asemanator flisoid, intercalat in partea mijlocie a Oligocenului al carui fundament il constituie Eocenul de Colti”.
8. Limite: Formaţiunea de Vineţişu este cuprinsă, în continuitate de sedimentare, între Gresia de Fusaru (Popescu-Voitesti, 1910), nu avem la Literatura subjacentă şi Disodilele şi Menilitele Superioare, suprajacente.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Initial, această formaţiune a fost atribuită Oligocenului superior (Grigoraş, 1955). Ulterior, prin revizuirea conţinutului ei fosilifer, planctonic (Stefănescu et al., 1979; Ionesi et Meszaros, 1989; Melinte, 1993; Săndulescu et al., 1995 a, b; Mărunţeanu, 1999) a fost considerată ca aparţinând Chattianului – Burdigalianului timpuriu, pe baza asociaţiilor de: foraminifere, aparţinând Zonelor Globigerina ciperoensis, Globigerinoides primordius, Globorotalia semivera şi debutului Zonei Globigerinoides triloba şi de nannoplancton calcaros, ce caracterizează Zonele NP25, NN1 şi paţial NN2.
10. Mediul depoziţional: Marin, litoral la neritic (Stefănescu, 1995).
11. Corelări: Formaţiunea de Vineţişu reprezintă echivalentul litostratigrafic al Formaţiunii de Podu Morii (Popescu, 1952) şi Nisipurilor de Buştenari (Grigoraş, 1955).
Dr.ing. Mariana Marunteanu 2001
Literatura citată
Grigoraş N., 1955, Studiul comparativ al faciesurilor Paleogenului dintre Putna şi Buzău. AN, 28, 99-219.
Ionesi L., Meszaros N., 1989, Sur la limite Oligocéne-Miocéne dans le flysch externe carpatique. In: Univ. Babeş-Bolyai Cluj-Napoca (Ed.), The Oligocene from the Transylvanian Basin, 133-140, Cluj-Napoca.
Mărunţeanu Mariana, 1999, Litho- and biostratigraphy (calcareous nannoplankton) of the Miocene deposits from Outer Moldavides. Geol. Carpath., 50, 4, 313-324. Bratislava.
Melinte Mihaela, 1993, Contribuţii la stabilirea limitei Oligocen-Miocen în pânza de Tarcău din bazinul văii Buzăului, pe baza asociaţiilor de nannoplancton calcaros. Rom. Jour. Stratigraphy, 75, 91-96.
Motaş Ionel, Bandrabur Toderiţă, Ghenea Connstantin, Săndulescu Mircea, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 36-Ploieşti.
Murgeanu G., Patrulius D., Gherasi N., Ghenea N., Ghenea Ana, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Tîrgovişte.
Murgeanu G., Motaş I., Bandrabur T., Săndulescu M., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 36-Ploieşti.
Patrulius D., Ghenea C., Ghenea Ana, Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Târgovişte. Notă explicativă, 59 p.
Popescu Gr., 1952, Zona flişului paleogen între V. Buzăului şi V. Vărbilău. D. S. Inst. Geol., 36, 113-144.
Popescu Gr., 1952, Raport definitiv asupra regiunii Cîmpuri-Valea Sării, Vrancea. Arh. Com. Geol., Bucureşti.
Săndulescu M., Ghenea I., Motaş I., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României sc. 1:200.000, foaia 36-Ploieşti. Text explicativ, 43 p.
Săndulescu M., Popescu G., Mărunţeanu Mariana, 1995a, Facies and stratigraphy of the Lower and Middle Miocene formations of the Slănic Syncline.RCMNS, Guide to Excursion, Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 6, 1-11.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995b, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. X-th Cong. RCMNS, Guide to Excursion B1, R.J.S., 76, 5, 32 p.
Ştefănescu M., 1995, Stratigraphy and structure of Cretaceous and Paleogene flysch deposits between Prahova and Ialomiţa valleys. Rom. Jour. Tect. Reg. Geol., 76, (Suppl.), 49 p.
Ştefănescu M., Gheţa N., Dicea M., 1979, On the Oligocene-Miocene boundary in the external flysch zone of the Carpathian Bend. A tentative solving by calcareous nannoplankton. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 89-94.
Ştefănescu M., Popescu Ileana, Ştefănescu Marina, Ivan V., Melinte Mihaela, Stefănescu V., 1993, Aspects of the possibilities of lithological correlation of the Oligocene - Lower Miocene deposits of the Buzău Valley. Rom. Jour. Stratigraphy, 75, 83-90.