1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membrul superior al Seriei Flişului Curbicortical (Moldavide); (ii) In secvenţa de fliş şistos-grezos din bazinul Văii Trotuşului (zona externă a Pânzei Flişului Curbicortical) se intercalează Gresia de Ciugheş, cu caracter de fliş grezos (denumită de Săndulescu, 1962ms, din Antonescu et Săndulescu, 1985, p. 78); (iii) Pânza Flişului Curbicortical (Moldavide).
3. Vârsta: Albian terminal-Cenomanian (Antonescu et Săndulescu, 1985, p. 79).
4. Sinonimie: “Complexul şistos-grezos cu pelosiderite”.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Flişul curbicortical superior a fost definit în bazinul Trotuşului de către Atanasiu et Săndulescu (1958ms, din Antonescu et Săndulescu, 1985, p. 78); (ii) Săndulescu (în lucrarea din 1990, Harta geologică a zonei dintre văile Bicazului şi Bistriţei); Harta geologică 1:200,000, foile 12-Topliţa (Alexandrescu et al., 1968 ; 1968a), 13-Piatra Neamţ (Mirăuţă, 1968; Joja et al., 1968b).
6. Secţiunea tip; variaţii de facies: Flişul curbicortical superior din Valea Bicazului constă din alternanţe ritmice de tip „strate cu hieroglife”, de gresii curbicorticale şi marne sau/şi argile siltice (Săndulescu, 1990, p. 39). La diferite nivele se intercalează argile roşii şi bariolate, cu grosimi variabile (Ticoş, Neagra, Bicaz, Lutu Roşu, Saşa, Tiţic). In bazinul văii Trotuşului Flişul curbicortical superior are o alcătuire complexă (Antonescu et Săndulescu, 1985, p. 78). In partea externă a Pânzei Flişului Curbicortical acesta este alcătuit dintr-o parte inferioară şi una superioară de fliş şistos-grezos, între care se intercalează în partea mediană un fliş grezos numit Gresia de Ciugheş, de către Săndulescu (Săndulescu, 1962ms, din Antonescu et Săndulescu, 1985, p. 78). In zonele interne ale pânzei această gresie lipseşte. La diferite nivele, în cuprinsul Flişului curbicortical superior se intercalează marne şi argile roşii cu extindere direcţională discontinuă. Aceste intercalaţii lipsesc în zonele externe ale pânzei.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Atanasiu et Săndulescu (1958ms, din Antonescu et Săndulescu, 1985, p. 78).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Gresia de Cotumba. Limita superioară este la contactul cu Gresia de Neagra Mică (Săndulescu, 1990, p. 44) din partea internă a Pânzei Flişului Curbicortical.
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Microfaune, asociaţii palinologice (Antonescu et Săndulescu, 1985, p. 79-84). Microfaunele din intercalaţiile roşii din Valea Bicazului indică intervalul Vraconian-Cenomanian).
10. Mediul depoziţional: Marin, turbiditic.
11. Corelări:
Literatura citată
Alexandrescu Gr., Mureşan Georgeta, Peltz S., Săndulescu M., 1968, Harta Geologică a R.S.R., scara 1: 200.000, foaia 12- Topliţa. Notă explicativă, 74 p.
Alexandrescu Gr., Mureşan Georgeta, Peltz S., Săndulescu M., 1968a, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 12-Topliţa. Notă explicativă, 74 p.
Antonescu E., Săndulescu M., 1985, Quelques donnees palynologiques concernant la Nappe du Flysch Curbicortical de la vallee du Trotuş (Carpathes Orientales). D.S. Inst. Geol., 69/4, 77-87.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Mirăuţă Orest, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Săndulescu M., 1990, Le flysch cretace de la zone du Mont Ceahlău et du bassin du Bicaz (Carpathes Orientales). D. S. Inst. Geol., 74, 4, 31-44.