1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică (Flancul intern al Avanfosei Carpatice (zona cutelor diapire).
3. Vârsta: Sarmaţian inferior („Buglovian”).
4. Sinonimie: ? „stratele de Andreiaşu” Bolgiu (1944).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Vizuinei (pârâu) între valea Lopatenei şi valea Buzăului; (ii) Subcarpaţii Munteniei.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Litologic este reprezentată prin argile marnoase, argile siltice, silturi argiloase. Către partea superioară apar două nivele de gipsuri cenuşii, fibroase. Primul nivel are o grosime de cca 5-6 m, iar al doilea de dosr 1 m. Aceste nivele sunt separate de argile siltice cu o grosime de cca 5 – 6 m. Peste ultimul nivel de gips se mai dezvoltă încă un pachet de argile siltice cu o grosime de cca 15 m. Argilele marnoase şi argilele siltice au o culoare cenuşiu-albăstruie şi au intercalaţii de argile bentonitice şi de tufuri. Pe valea Salciei grosimea formaţiunii este de doar 8-10 m, dar atinge cca 100 m pe valea Gornetului (la Cuib).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Munteanu (1998).
8. Limite: Se dispune peste „Marnele cu Spirialis”, dar se pare cu o lacună stratigrafică, şi suportă depozitele Formaţiunii de Şipoţelu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Cuprinde o bogată asociaţie faunistică salmastră, „bugloviană”, cu Abra reflexa, A. alba scythica, Ervilia trigonula, asociată cu foraminiferele Lobatula dividens, Bolivina moldavica şi Articulina multibullata. Dintre speciile de moluşte care pot fi comune cu cele de la partea superioară a Formaţiunii Valea Neagoşului, în plus faţă de cele amintite mai sus, pot fi menţionate: Musculus sarmaticus, Plicatiforma praeplicata, Obsoletiforma lithopodolica, O. sarmatica, O. obsoleta, Inaequicostata inopinata, I. pia, Mactra (P.) andrussovi, M. (P.) eichwaldi, Ervilia podolica, E. disita, E. andrussowi, Solen subfragilis, Abra cf. colchica, Spaniodontella gentilis, Tapes naviculatus, T. vitalianus, Gibbula picta, G. cremenensis, Calliostoma guttenbergi, Clithon pachi, Cerithium politioanei, C. rubiginosum, C. comperei, Pirenella nodosoplicata, P. mitralis, Terebralia andrzeyowskii, Bittium deforme, Turitella bicarinata, Hydrobia andrussovi, H. uiratamensis, H. suturata, Mohrensternia rectecostata, M. sarmatica, M. politioanei, M. inflata, M. angulata, M. pseudoangulata, M- banatica, M. hydrobioides, M. sp., Polinices catena helicina, Ocinebria striata, Duplicata duplicata, Alvania perregularis, Clavatula doderleini, Acteocina lajonkaireana, Cylichna melitopolitana şi Mitrella scripta. De asemenea formaţiunea conţine şi o bogată asociaţie de foraminifere cu specii ale genurilor Nodobaculariella, Cycloforina, Pseudotriloculina, Varidentella, Articulina, Fissurina, Bolivina, Lobatula, Nonion, Porosononion, Ammonia şi Elphidium. Includ însă şi o asociaţie de nannoplancton calcaros corespunzătoare zonei NN7 cu Discoaster kugleri care ar caracteriza partea cea mai timpurie a Sarmaţianului.
10. Mediul depoziţional: Marin salmastru, cu supravieţuirea unor specii stenohaline care au trecut pragul bionomic Badenian-Sarmaţian.
11. Corelări: Corespunde părţii superioare a Formaţiunii de Valea Neagoşului, care însă se dezvoltă într-un facies nisipos-grezos mai pronunţat, delimitată tot în această arie. S-ar plasa de asemenea la partea inferioară a Formaţiunii de Şipoţelu (s. str.) pe care o restrînge astfel ca extindere temporală (stratigrafică). Ar putea corespunde cu „stratele de Andreiaşu” separate de Bolgiu (1944).
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Munteanu Emilia, 1998, Studiul faunei sarmaţiene din regiunea cuprinsă între Valea Lopatna şi Valea Buzăului - Rezumatul tezei de doctorat. Univ. „A. I. Cuza”, 31 p., Iaşi.