1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Haţeg.
3. Vârsta: Miocen mediu (Langhian).
4. Sinonimie: “Complexul superior nisipos-argilos cu lentile de conglomerate” (Iliescu et al., 1972ms).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Răchiţii, la NE de localitatea Răchita, jud. Hunedoara; (ii) Formaţiunea mai aflorează şi în axul Sinclinalului Baru-Ruseşti, pe Pârâul Glodului, pe. Dealul Bran, Pârâul Mialului, Pârâul Prisaca, Pârâul Mândrului, Pârâul Marginii, pe Harta geologică a regiunii Baru-Ruseşti, sc. 1:33,000, din Moisescu (1985b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Moisescu (op. cit., p. 144-146): “formaţiunea cuprinde o succesiune de depozite grosiere psefitice cu intercalaţii de psamite şi conţine o asociaţie de gasteropode de apă dulce.” Stratotip compozit. Holostratotipul se găseşte la partea mediană a formaţiunii; Valea Mialului şi Valea Prisaca constituie hipostratotipuri. Formaţiunea, groasă de 288 m, este constituită din 39 nivele, predominant gresii şi conglomerate cu stratificaţie încrucişată. Subordonat apar marne nisipoase şi argile.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Moisescu (op. cit., p.144-146)
8. Limite: Formaţiunea de Valea Răchiţii se găseşte în raporturi de discontinuitate cu unităţile geostratigrafice care o încadrează. Limita inferioară se dispune discordant peste Formaţiunea de Ruseşti, Formaţiunea de Valea Mialului şi şisturile cristaline ale Seriei de Sebeş-Lotru. Limita superioară fiind deseori erodată.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Formaţiunea cuprinde în secţiunea tip (flancul nordic al sinclinalului Baru-Ruseşti) nivele faunistice în care Moisescu (1981a, p. ) a identificat specii de: Tropidomphalus (Pseudochlritis) truci Moisescu, Drobacia schlickumi Moisescu şi Monacha punctigera (Thomae). Iliescu et al. (op. cit.) pune în evidenţă forme de Canalicia aff. articulata (Sandhberger), Pomatias bisulcatum (Zieten) şi Trichia (Leucochroopsis) apicalis aff. subapicalis (Sandberger). Speciile noi identificate prezintă afinităţi cu unele specii de “Helix” din Miocenul superior din Franţa (Moisescu, 1982, p. ).
10. Mediul depoziţional: Asociaţiile de gasteropode de apă dulce, puse în evidenţă, indică o completă întrerupere a legăturii cu marea; bazinul având caracterul unui lac dulcicol.
11. Corelări: Formaţiunea de Valea Răchiţii, corespunde în bazinul Văii Sălătruc din Bazinul Petroşani, cu Formaţiunea Pietrişurilor de Sălătruc.
Adina Ichim, 1999
Literatura citată
Iliescu G., Iliescu Maria, Mărgărit G., Mărgărit Maria, Peneş Marioara, Borş Melania, 1972, Studii pentru corelarea datelor geologice şi geofizice privind cărbunii din depresiunea Haţeg şi zona Pui, jud. Hunedoara. Raport Fond Geologic I.G.R.
Iliescu G., Iliescu Maria, Mărgărit G., Radu Magdalena, Mihalache Paula, Ciobotaru I., Sinteza lucrărilor de cercetare geologică pentru cărbuni în depresiunea Haţeg. I.P.G.G. Conţine ‘Harta geologică a depresiunii Haţeg’, scara 1: 50,000.
Moisescu V., 1981a, Contributions à la connaissance de la faune de mollusques oligocènes du calcaire dulçaquicole de Merişor (Bassin de Haţeg). D. S. Inst. Geol., 66, 3, 99-107.
Moisescu V., 1982, Quelques espèces de mollusques terrestres du Miocène de Haţeg. D. S. Inst. Geol., 67, 3, 109-114.
Moisescu V., 1985a, Fauna de moluşte a depozitelor aquitaniene din regiunea Baru-Ruseşti (Depresiunea Haţeg). D.S., 69, 3, 29-46.
Moisescu V., 1985b, Obsevaţii geologice în regiunea Baru-Ruseşti (Depresiunea Haţeg). D. S. Inst. Geol., 69,4, 137-154. Conţine ‘Harta geologică a regiunii Baru-Ruseşti (Depresiunea Haţeg)’, scara 1: 33,000.