1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică (Flancul intern al Avantfosei Carpatice (zona cutelor diapire).
3. Vârsta: Badenian terminal – Sarmaţian bazal („Buglovian”).
4. Sinonimie: Strate de Valea Neagoşului (pro parte) (Papaianopol, 1992).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Neagoşului (pârâu), între Chojdeanca şi Apostolache, judeţul Prahova; (ii) Subcarpaţii Munteniei, zona cutelor diapire.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): La partea inferioară a formaţiunii se dezvoltă argile siltice, silturi argiloase, nisipuri, gresii şi chiar nivele conglomeratice. Grosimea depozitelor care pot fi raportate Kossovianului (Badenianului terminal) variază între 125 şi 250 de metri. La partea superioară a formaţiunii, la nivelul „Buglovianului”, se remarcă litologic nisipurile grosiere însoţite de nivele de gresii, argile şi argile siltice cu galeţi diseminaţi, gresii slab sortate şi chiar nivele conglomeratice.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Munteanu (1998); Papaianopol (1992).
8. Limite: Se dispun peste depozitele badeniane separate sub numele de „Marne cu Spirialis” de care se separă odată cu dispariţia speciilor de Spirialis (Spiratella) şi Velapertina, dar şi a majorităţii speciilor de foraminifere stenohaline. Suportă depozite mai noi decît „Buglovianul”, respectiv depozite volhiniene propriu-zise, aparţinând Formaţiunii de Şipoţelu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Microfauna badeniană de la partea inferioară a formaţiunii este reprezentată prin speciile Baggatella lappa, B. elongata, B. gutsulica, şi Elphidium fichtellianum (către partea bazală) şi Geminiella gibbera, Glandulina laevigata, Baggatella elongata, B. gutsulica, Valvulineria saulci, Sphaeroidina bulloides, S. variabilis, Ammonia beccari, Elphidium fichtellianum şi Cribrononion flexuosum. Această asociaţie s-ar raporta zonei cu Velapertina şi, mai exact, subzonei Sphaeroidina – Baggatella a acesteia. La nivelul stratigrafic al „Buglovianului” se distinge în primul rând o faună de moluşte cu specii ale genurilor Tapes, Gibbula, Polinices, Terebralia şi Bittium, dar şi specii precum Mactra (Podolimactra) eichwaldi, Ervilia dissita, Spaniodontella gentilis, Cerithium comperei şi Mohrensternia inflata. Microfauna de foramninifere include speciile Lobatula dividens, Varidentella reussi, Articulina problema, A. sarmatica şi A. tamanica.
10. Mediu depoziţional: Marin, cu faună stenohalină în prima perioadă (kossoviană) de acumulare a formaţiunii şi marin salmastru în a două fază („bugloviană”) de acumulare. Aport suplimentar de material mai grosier (nisipuri, uneori grosiere) în cursul „Buglovianului”, reflectând o ridicare a ariei sursă sau o coborâre a nivelului de bază al râurilor.
11. Corelări: Această formaţiune nu este sincronă cu „stratele de Valea Neagoşului” separate de Papaianopol (1992), care reveneau stratigrafic doar Sarmaţianului bazal, şi de asemenea nu este sincronă decât în parte cu Formaţiunea de Valea Vizuinii (a cărei vârstă este doar „bugloviană”). Aşa cum au fost definită de Munteanu (1998) ea include către partea inferioară şi un pachet de depozite de vârstă badenian ternminală (Kossovian final).
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Munteanu Emilia, 1998, Studiul faunei sarmaţiene din regiunea cuprinsă între Valea Lopatna şi Valea Buzăului - Rezumatul tezei de doctorat. Univ. „A. I. Cuza”, 31 p., Iaşi.
Papaianopol I., 1992, Studiul stratigrafic al Neogenului din molasa pericarpatică. (Sectorul dintre valea Cricovul Sărat şi valea Nişcovului). Rezumatul tezei de doctorat Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi. Conduc. Şt. Prof dr. Liviu Ionesi.