1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Apusenidele Nordice – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Triasic superior.
4. Sinonimie: “The Ordîncuşa Formation” Patrulius (în Patrulius et al., 1979, p. 8; Patrulius, în Bleahu et al., 1981, p. 10); “Formaţiunea de Ordîncuşa” (Bleahu et al., 1980, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 56b-Poiana Horea).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Ordîncuşa, afluent drept al Arieşului Mare, la nord de localitatea Gârda de Sus, jud. Bihor, Harta geologică 1:200,000, foaia 17-Brad, caroul a4 (Bleahu et al., 1967; 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 56b-Poiana Horea (Bleahu et al., 1980).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Descrierea formaţiunii, după Bleahu (în Patrulius et al., 1979, p. 8) menţionează existenţa a două sau trei megacicluri, fiecare de câteva sute de metri grosime, alcătuite (în ordinea succesiunii stratigrafice) din gresii roşii, şisturi argiloase roşii şi calcare laminitice. In primul ciclu calcarele laminitice conţin intercalaţii groase de calcare organodetritice similare Calcarului de Wetterstein. Calcarele laminitice sunt microsparitice, nefosilifere. Laminaţia este pusă în evidenţă de lamine argiloase sau de alternanţe cu aspect de varve de culoare deschisă şi închisă care sugerează acumulare sezonieră. In aceleaşi roci sunt prezenţi noduli dolomitici mulaţi de laminele calcaroase şi de kici insule de brecii de colaps care sugerează ambianţă supratidală.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Formaţiunea a fost recunoscută ca entitate litologică de Bleahu.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Calcarul de Wetterstein. Limita superioară este neprecizată.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Lagună marginală expusă influxului periodic de sedimente continentale. Apariţia repetată a interclaţiilor organoclastice marine sugerează procese de avansare spre ţărm a unor bare litorale.
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bleahu M., Dimitrescu R., Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., 1980, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56b-Poiana Horea.
Bleahu M., Bordea S., Lupu M., Ştefan A., Patrulius D., Panin Ştefana, 1981, The structure of the Apuseni Mountains. Carp.-Balkan. Geol. Assoc., XII Congr., Bucharest, Romania, Guidebook Series no. 23, 106 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Bleahu M., Bordea S., Dumitrică P., Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Panin Ştefana, Popa Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Mantea G., Mirăuţă Elena, 1979a, Studiul biostratigrafic şi petrologic al formaţiunilor triasice din pânzele de Codru (Munţii Apuseni) pentru stabilirea de repere paleontologice şi litologice în vederea corelărilor tectono-faciale. Raport Fond Geologic I.G.R.
Patrulius D., Bleahu M., Antonescu E., Baltres A., Bordea S., Bordea Josefina, Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Panin Ştefana, Popa Elena, Tomescu Camelia, 1979b, The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru nappe-system (Apuseni Mountains). III-d Triassic Coll., Carpatho-Balkan Geol. Assoc., 2-7 October 1979, Guidebook to Field trip.