Formaţiunea de Valea Morilor

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);   Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.

3.  Vârsta:  Sarmaţian inferior, Volhinian. (Marinescu în: Seneš (Ed.), Chrostr. Neostr. IV, M5, Sarmaţian VEDA, Bratislava, 1974).

4.  Sinonimie:

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Colibaşi jud. Mehedinţi, pe Valea Morilor, cu acces din DN 7, la aprox. 13 km nord de Turnu Severin; (ii) Formaţiunea este întâlnită aproape continuu la acelaşi nivel stratigrafic, în zona de avanfosă, din valea Dunării şi până la est de Râmnicu Vâlcea; Harta geologică, 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul d4 (Năstăseanu et al., 1968; Năstăseanu et Bercia, 1968); Harta geologică, 1:50,000, foaia 141d-Ciovârnişani-Motru (Marinescu, 1977).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Argile marnoase, cenuşii, masive ori stratificate, cu pachete intercalate de argile cenuşii, rubanate, cu lamine albe calcaroase şi cu pachete de nisipuri fine, micacee, cenuşii. Formaţiunea mai înglobează şi un strat de 0,5-0,8 m de tufit bentonitizat,  albicios,  care acoperă în banc de aprox. 1 m de argilă marnoasă, deosebit de bogată în resturi fosile, în special moluşte şi foraminifere (Marinescu, 1978, p.31-34).

7. Referinţa tip:(i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu (1978, p. 31); (ii) Harta geologică, 1:50,000, foaia 141d-Ciovârnişani-Motru (Marinescu, 1977).

8.  Limite: Terenurile formaţiunii continuă în concordanţă pe acelea ale Badenianului superior (Kossovonianul) care conţin Spiratella. Sedimentarea lor se încheie fie cu argile brun-gălbui cu Cryptomactra, ale Bassarabianului inferior, fie că sunt acoperite de pietrişurile cu nisip ale Formaţiunii de Izvoru Bârzii, cu care începe Malvensianul din Bazinul Dacic.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Microfauna din Formaţiunea de Valea Morilor este un ansamblu sărăcit cu Quinqueloculina, Elphidim şi Cibicides, ca în orizontul de Buglovka. Între moluşte se evidenţiază Ervilia, Mohrensternia, Acteocina, Retusa, Pirella, Dorsanum, Trochus, Cardium etc. O listă completă cu resturile de organisme, a fost publicată în vol. Sarmaţian din seria Chrnostr. Neostratot. (Marinescu, 1974); (ii) Această listă demonstrază că depozitele aparţin intervalului inferior al Sarmaţianului (Volhynian), inclusiv orizontului de trecere dinspre Badenian.

10.  Mediul depoziţional: Acumularea formaţiunii, a avut loc într-un bazin salmastru, cu salinitate de 18-23% într-un climat cald şi umed, subtropical ori mediteranean, acoperit de o vegetaţie deosebit de bogată, între firele căreia trăiau moluştele şi foraminiferele respective.

11.  Corelări: Formaţiunea este corelabilă cu aceea denumită Strate cu Syndesmya, cu "Complexul flişoid" (Saulea, 1956; Andreescu, 1974) nu este la Literatura; de asemenea cu Formaţiunea de Darabani şi Formaţiunea de Ungheni din Moldova, precum şi cu Formaţiunea de Miroşi, din nordul Platformei Moesice.  Terenuri de litologie similară şi la acelaşi nivel stratigrafic au mai fost întâlnite şi în bazinele neogene din Munţii Apuseni, de pildă în Bazinul Beiuş şi Bazinul Silvaniei (Marinescu, 1977; rapoarte), deci în sectoare care paleogeografic se încadrează Bazinului Panonic.

                                                                                                   Fl. Marinescu, 2000