1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică (Flancul intern al Avantfosei Carpatice).
3. Vârsta: Sarmaţian superior (terminal), respectiv Chersonian final.
4. Sinonimie: Stratele de Valea Ciomegii (Andreescu, 1973).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Ciomegii, judeţul Buzău; (ii) Subcarpaţii Munteniei; Harta geologică, 1:200,000, foaia 29-Covasna, caroul c4 (Dumitrescu et al., 1968; 1070b); Harta geologică, 1:50,000, foaia 113b-Dumitreşti (Andreescu et Ţicleanu, 1976).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Din punct de vedere litologic în arealul dintre obârşia văilor Cricovul Sărat şi Nişcov şi valea Buzăului se impun în principal silturile argiloase urmate de nisipuri şi de argile roşii. Silturile argiloase şi nisipurile se dezvoltă în special în arealul Lapoş-Ruşavăţ, dar în parte şi în zona Tisău-Măgura unde apar însă şi argile roşii.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii); (i) Munteanu (1998); (ii) Andreescu (1973); (Andreescu et Ţicleanu, 1976, pe Harta geologică, 1:50,000, foaia 113 b-Dumitreşti.
8. Limite: Se dispune peste depozitele Formaţiunii de Rîmnic pe care însă o şi substituie lateral către partea superioară a acesteia. Pracric poate reprezenta un facies lateral siltic-nisipos al Formaţiunii de Rîmnic descrisă în zona Lopatna-Buzău-Istriţa (Munteanu, 1998) ca o formaţiune a cărei jumătate superioară (chersoniană) corespunde unui facies calcaros. Suportă depozitele Formaţiunii de Pîrîul Sărat care în această arie este raportată stratigrafic Meoţianului inferior (Oltenian).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Consideraţii biostratigrafice: Din punct de vedere faunistic se remarcă în special marea dezvoltare a genului Mactra, specifică Chersonianului, alături de care mai apar taxonii Pirenella, Planorbis, Hydrobia şi Teodoxus, aceţtia din urmă anunţînd fauna dulcicolă a Meoţianului inferior.Dintre foraminifere, extrem de sever împuţinate în Chersonian, se remarcă prezenţa caracteristică a speciei Ammonia beccari.
10. Mediul depoziţional: Continental lacustru, cu ape mult îndulcite în raport cu cele din timpul Bessarabianului.
11. Corelări: Formaţiunea de Valea Ciomegii, limitată temporal la Chersonianul terminal, aşa cum a fost definită de Munteanu (1998), nu corespunde stratigrafic cu totul Stratelor de Valea Ciomegii separate de Andreescu (1973 şi 1976) care ar include la partea lor superioară şi depozite ale Meoţianului bazal.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Andreescu I., 1973, Problema limitei Terţiar – Cuaternar. Scurtă dare de seamă asupra discuţiilor purtate în cadrul colocviului internaţional. În Marinescu Fl.,Gheorghian M., D.S. Inst. Geol., 59, 4, 155-159.
Andreescu I., Ţicleanu N., 1976, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 113b-Dumitreşti.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna. Notă explicativă, 80 p.
Munteanu Emilia, 1998, Studiul faunei sarmaţiene din regiunea cuprinsă între Valea Lopatna şi Valea Buzăului - Rezumatul tezei de doctorat. Univ. „A. I. Cuza”, 31 p., Iaşi.