1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) La partea superioară a Formatiunii de Tescani a fost individualizat nivelul litologic al Tufului de Butucari; (iii) Se dezvoltă în cuprinsul subunităţilor Pietricica şi Valea Mare ale Pânzei Subcarpatice.
3. Vârsta: Ottnangian (respectiv Burdigalian).
4. Sinonimie: ”Strate de Tescani”.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Tescani, jud. Bacău; (ii) Subcarpaţii Moldovei; Harta geologică 1:200,000 foaia 21-Bacău (Dumitrescu et al., 1968; 1970a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): „Stratele de Tescani” au fost separate de E. Kündig în 1939 (fide Olteanu, 1954) deasupra „conglomeratelor” de Pietricica” fiind echivalate (pe foaia 21-Bacău) cu „orizontul roşu ai saliferului”, respectiv cu „formaţiunea roşcată”; litologic cuprinde microconglomerate, conglomerate, gresii argiloase şi gresii calcaroase, marne şi argile fine, cenuşii, roşietice sau verzi (Săndulescu, 1962).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Kündig (1939), nu este la Literatura Olteanu (1954); (ii) Saulea (1967); Harta geologică 1:200,000 foaia 21-Bacău, Săndulescu et al. (1980, 1995), Marinescu et al. (1998).
8. Limite: Se dispune peste formaţiunile de Pietricica şi Bîrseşti şi suportă Formaţiunea de Cîmpeni (în subunităţile Pietricica şi Valea Mare); include la partea superioară Tuful de Butucari.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Marin.
11. Corelări: Stratele de Tescani pot fi totuşi, conform datelor prezentate în schema lui F. Olteanu, sincrone cu Stratele de Măgireşti sau cel puţin cu partea lor superioară şi ar ocupa o poziţie stratigrafică neplauzibilă în schema de corelare avansată de Marinescu et al. (1998).
Dr. Mircea Ţicleanu, 2009
Literatura citată
Dumitrescu I., Mirăuţă O., Săndulescu M., Ştefănescu M., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău.
Dumitrescu I., Săndulescu, M., Mirăuţă, O., Bandrabur, T., 1970a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău, Nota explicativă 74 p., Raport, F. G.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.
Olteanu Fl., 1954, Depresiunea subcarpatică în regiunile Solonţ şi Drăguşeşti (Bacău). D. S. Inst. Geol., 38, 301-312.
Saulea Emilia, 1967, Geologie istorică. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti
Săndulescu M., 1962, Stratigrafia si tectonica molasei miocene din regiunea Valea Mare – Berzunt – Onesti. D. S. Inst. Geol., 46, 273 – 292.
Săndulescu M., Micu M., Popescu B., 1980, La structure et la paléogeographie des formations miocènes des Subcarpathes Moldaves. A.G.C.P., Congr. IX, Tecton., 184-197, Kiew.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 5, 3-32
Săndulescu M., Popescu G., Mărunţeanu Mariana, 1995a, Facies and stratigraphy of the Lower and Middle Miocene formations of the Slănic Syncline.RCMNS, Guide to Excursion, Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 6, 1-11.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995b, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. X-th Cong. RCMNS, Guide to Excursion B1, R.J.S., 76, 5, 32 p.