Formaţiunea de Niculiţel

Descarca / Imprima
  1. Statutul numelui: Acceptat.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Dobrogea de Nord.

3. Vârsta: Spathian superior-Illyrian inferior (Mirăuţă, in Baltres et Mirăuţă, 1994, p. 12).

4.   Sinonimie: “Der Melaphyr ” (Peters, 1867, p. 170 şi harta însoţitoare). Pe “Harta geologică a Dobrogei de Nord” sc. 1:200.000 (din raportul Patrulius et al. 1974) Formaţiunea de Niculiţel apare cu explicaţia “Dolerite (diabaze) de Niculiţel ” (la pagina 57 a aceluiaşi raport, bazaltele de la Niculiţel au fost descrise în cadrul capitolului “Stratele de Izvoarele“); “Formaţiunea de Niculiţel ” (Baltres, în Baltres et Mirăuţă, 1987, p. 23; Baltres, în Baltres et al., 1994, p. 1; Baltres, 2003, p. 67); “Niculiţel Formation ” (Grădinaru, 2000, p. 28; Grădinaru et al., 1995, p. 56).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Culmea care mărgineşte spre vest comuna Niculiţel, Jud. Tulcea. (ii) Intre Luncaviţa la NV şi Teliţa la SE, de-a lungul a 30 km, formaţiunea alcătuieşte un relief de până la 330 m înălţime, cu stâncării abrupte, golaşe ori împădurite. Lăţimea maximă a zonei de aflorare este de 6 km. In zona Somova formaţiunea alcătuieşte o altă bandă de 6 km lungime şi 625 m lăţime, între dealurile Pietroaiele lui Bujor şi Movila Coazmei. Aici formaţiunea este în cea mai mare parte acoperită de loess şi nu constituie reliefuri proeminente. Extinderea geografică a Formaţiunii de Niculiţel este redată pe hărţile “Formaţiunile triasice din zona Parcheş-Malcoci”, sc. 1:25.000 (Baltres, în Baltres et Mirăuţă, op. cit., p. 23) care consemnează răspândirea formaţiunii în zona Somova; “Harta geologică a zonei Niculiţel”, sc. 1:25.000) şi  “Zona Somova – Harta geologică la baza loessului”, sc. 1:25.000 (Baltres, în Baltres et al., 1994, fig. 2, 4, 5, 8); Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 38-Tulcea, caroul a2, a3, b2; Harta geologică a României, sc. 1:50.000, foile 134b, Niculiţel (Savu et al., 1988); 134d, Priopcea (Seghedi et al., 1988); 135a, Somova (Mirăuţă et al., 1988).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea de Niculiţel este constituită dintr-o stivă heterogenă de curgeri bazaltice, în facies pillow lava sau masive, şi variate tipuri de roci epiclastice, piroclastice şi turbidite calcaroase. Cu excepţia turbiditelor, rocile sedimentare suferă mari fluctuaţii de grosime pe distanţe scurte şi variaţii de facies care le fac greu de descris. Acestor caractere li se datoreşte imposibilitatea descrierii unui profil tip. Totuşi, versantul estic al Dealului Mare expune, pe un interval stratigrafic de 60 m, o alternanţă de (a) bazalte de 10-16 m grosime, cu sau fără enclave de calcare roşii; (b) brecii epiclastice cu galeţi de bazalt în matrice de calcar roşu; (c) calcarenite şi afanite cenuşii ori violacee, cu cherturi; (d) calcare roşii, masive; (e)  gresii cu galeţi de calcar (Baltres, în Baltres et al., op. cit., p. 23-25 şi fig. 6). Intercalaţii de 12-32 m grosime de pelagite calcaroase, turbidite calcaroase şi mixte (calcarenacee) şi debrite calcaroase, toate de culoare cenuşie, au fost cartate la Drumul lui Motcă, Valea Minei, D. lui Stoian, D. Ghebosu, D. Târlogea Mare, D. Mare (Baltres, în Baltres et al., op. cit., p. 21-26 şi fig. 2). Blocuri de calcare roz şi violacee, de talie metrică, izolate în bazalte, aflorează la Meseaua Roşie, D. Dumitru şi D. Piatra Roşie. Aceste enclave par a ocupa o poziţie inferioară în stiva formaţiunii, în timp ce turbiditele calcaroase sunt intercalate spre partea superioară.

Bazaltele Formaţiunii de Niculiţel sunt de variate tipuri: hialobazalte, variolite, anamesite, spilite; subordonat apar bazalte amigdaloide, gabbrodolerite şi dolerite (Savu et al., 1980, p. 47-50; 1982, p. 139-142).

Grosimea Formaţiunii de Niculiţel este de maximum 282 m în zona Somova; 109 m în forajul 69.802-Isaccea; 76 m în forajul 69.801-Parcheş; 253 m în forajul 69.806-M. Bravu.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Baltres (în Baltres et Mirăuţă, op. cit., p. 23); Baltres (op. cit., 2003, p. 67-69).

8. Limite: Formaţiunea de Niculiţel urmează în succesiune stratigrafică Formaţiunii de Somova. Raporturile Formaţiunii de Niculiţel cu formaţiunile mai noi sunt diferite de la o zonă la alta, în aria ei de răspândire. In zona Niculiţel ea este urmată de calcare şi marne carnian superioare ale Formaţiunii de Cataloi. La Isaccea (forajul 69.802) rocile bazaltice sunt urmate de 17 m şisturi calcaroase şi siltite fine, cenuşii şi verzui (Formaţiunea de Cataloi), peste care se aştern rocile terigene ale Formaţiunii de Nalbant. In zona Parcheş-Somova Formaţiunea de Niculiţel este urmată de Formaţiunea Calcarelor Nodulare şi cu Bioturbaţii.             

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Blocurile mari de calcare roz şi violacee, înglobate către partea inferioară a stivei bazaltice de la Niculiţel, conţin amoniţi şi conodonte care indică intervalul stratigrafic Spathian-Bithynian. Dacă enclavele  de acest tip s-au format pe seama dezagregării unei plăci de calcare depuse pe substrat bazaltic, atunci vârsta lor indică vârsta părţii inferioare a formaţiunii. Calcarele cenuşii, intercalate concordant în bazalte, conţin frecvent foraminifere bentonice pelsoniene (Glomospira, Glomospirella, Meandrospira) şi asociaţii de conodonte corespunzătoare intervalului stratigrafic Aegean mediu-Illyrian inferior. Alte resturi fosile microscopice din calcarele cenuşii sunt ostracodele şi scleritele de holothurii. Iordan (1993, p. 49) citează din calcarele roşii de la Meseaua Roşie şi de la SE de Dealul Sarica brachiopode spathiene.

10. Mediul depoziţional: Formaţiunea de Niculiţel este rezultatul unui vulcanism bazaltic submarin, caracterizat de prezenţa faciesului pillow lava căruia i s-au asociat, episodic, piroclastite bazice şi variate roci epiclastice (brecii bazaltice sau brecii de bazalte şi de calcare roşii), blocuri metrice de calcare cu amoniţi, veniri de turbidite calcaroase şi calcarenacee.                                          

11. Corelări: Formaţiunea de Niculiţel este o unitate litostratigrafică ce se găseşte în raporturi de îndinţare mutuală cu Formaţiunea Calcarelor Nodulare şi cu Bioturbaţii şi cu Formaţiunea Calcarelor cu Cherturi (Baltres, în Baltres et Mirăuţă, op. cit., p. 23 şi fig. 3).

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000