Conglomeratele şi Breciile cu Olistolite

Descarca / Imprima

     1.  Statutul numelui: Valid, formal

          2. Unitatea de rang superior în care se încadrează(i); Subdiviziuni(ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Braşov; (iii) Cuvertura posttectogenetică a Dacidelor Mediane.

          3. Vârsta: Vraconian-Cenomanian mediu (Ion în Ion et Szasz, 1994, fig. 2; Ion, în Avram et al., 1996, pl. IV).

                  4. Sinonimie: “conglomerate, gresii, brecii calcaroase, olistolite” (din Piatra Craiului şi Platforma Bran) (Ileana Popescu, 1966); “brecii, conglomerate sau brecii şi megabrecii calcaroase şi facies conglomeratic” (în Culoarul Dîmbovicioara) (Patrulius, 1969, legenda la două hărţi); “brecii şi megabrecii calcaroase cu olistolite de calcare, conglomerate” (Patrulius et al., 1971, pe Harta geologică 1:50,000 foaia 110d-Moeciu); “brecii, megabrecii, conglomerate” (Dimitrescu et al., 1971, pe Harta geologică 1:50,000 foaia 110c-Rucăr); “conglomerate cu brecii calcaroase cu olistolite de calcare titonice sau urgoniene” ( M. Săndulescu et al., 1972, pe Harta geologică 1:50,000 foaia 110b-Zărneşti).

          5. Localitate tip (i); Răspândirea geografică (ii); (i) Culoarul Dîmbovicioara, pentru litofaciesul ruditic predominant oligomictic şi cu olistolite de calcare şi şisturi cristaline al Conglomeratelor şi Breciilor cu Olistolite. (ii) Conglomeratele şi Breciile cu Olistolite sunt răspândite pe Masivul Piatra Craiului, regiunile de margine ale părţii de sud a Culoaruilui Dîmbovicioarei, iar de la M. Giuvala spre nord ocupă întreg Culoarul Dîmbovicioarei (hărţile în Patrulius, 1969; Harta geologică 1:200,000, foaia 28-Brașov, carourile c2, d1, d2;  Harta geologică 1:50,000, foile 110d-Moeciu, 110c-Rucăr, 110b-Zărneşti).

                  6. Secţiune tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Această unitate litostratigrafică este reprezentată prin trei litofaciesuri care se substituie  lateral: (1) conglomerate calcaroase şi brecii calcaroase, cu olistolite de calcare, sau litofaciesul ruditic calcaros cu olistolite de calcare (=“conglomerate calcaroase” în Ileana Popescu, 1966); (2) conglomerate oligomictice; (3) conglomerate şi brecii-megabrecii predominant oligomictice, olistolite de calcare şi de şisturi cristaline (sau ruditic predominant oligomictic cu olistolite de calcare şi şisturi cristaline). (ii) Primele două tipuri există in Piatra Craiului. Pe versantul său de vest, primul tip de succesiune este urmat de cel de-al doilea dar şi substituit de el astfel încât pe versantul estic al Pietrei Craiului este prezentă aproape exclusiv succesiunea conglomeratelor oligomictice. Al treilea tip, este prezent în Culoarul Dîmbovicioara. (1) Litofaciesul ruditic calcaros cu olistolite de calcare este reprezentat (Ileana Popescu, 1966, p.167) prin: conglomerate (cu matrice greso calcaroasă albă, clastele sunt predominant date de calcare, centimetrice) cu intercalaţii de brecii calcaroase sudate (în strate de 0,50 m până la zeci de metri), ambele tipuri de strate putând conţine olistolite de calcare. (2) Litofaciesul conglomeratic oligomictic este format din bancuri de conglomerate (cu ciment argilo-grezos şi claste predominant reprezentate prin şisturi cristaline, calcarele fiind rare) în alternanţă cu bancuri de microconglomerate şi mai rar de gresii friabile până la nisipuri cu dezvoltare lenticulară (Ileana Popescu, 1966, p. 167). (3) Litofaciesul ruditic, predominant oligomictic cu olistolite de calcare şi şisturi cristaline, conţine în tot Culoarul Dîmbovicioarei: în baza sa sau ca intercalaţii în partea sa inferioară, brecii calcaroase sudate; în partea sa terminală, intercalaţii sporadice până la pachete de gresii masive (ele făcând trecerea la Membrul de Braşov, vezi Patrulius, 1969, p. 211). In sectoarele Rucăr-Podul Dâmboviţei şi Dîmbovicioara-Fundata, componentul principal al succesiunii este dat de conglomeratele sau breciile-conglomerat oligomictice; în partea superioară uneori (în sectorul Dîmbovicioara-Fundata) există brecii calcaroase sudate. In sectorul Moeciu-Simon există tipul de succesiune reprezentativ pentru acest litofacies  (succesiunile de pe V. Lungă, V. Livadea, V. Reci, descrise în detaliu de Patrulius (1969, p. 213-215); succesiunea care aflorează pe drumul Moeciul de Jos-satul Cheia (Patrulius, 1969, p. 280-281). Ea are (spre est) 600 m grosime şi în linii mari conţine conglomerate, microconglomerate, gresii şi brecii, conglomeratele constituind elementul principal. Există aspectul comun al conglomeratelor oligomictice dar şi: conglomerate cu matrice abundentă argilo-grezoasă şi cu blocuri (de 0,40-0,50 m diametru) de şisturi cristaline; conglomerat-brecie cu blocuri mari haotice de şisturi cristaline şi uneori de calcare; gresii-conglomerate oligomictice. Acestea se asociază în diferite proporţii. Se adaugă începând din bază dar preponderent în partea superioară a succesiunii, intercalaţiile de gresii cât şi de brecii sau megabrecii cu matrice argilo-grezoasă şi cu blocuri (0,50 m diametru) de şisturi cristaline. De la un profil la altul caracterele litologice şi stratonomice ale succesiunii variază foarte rapid atât pe orizontală cât şi pe verticală. In sectorul Măgura-Bran acest litofacies are aspectul cel mai spectaculos, împreună cu tipurile de roci listate mai sus existând mai multe conglomerate calcaroase cu şisturi cristaline disperse şi local cu blocuri de calcare până la 10 m diametru, iar megabreciile calcaroase sudate ajung la 40 m grosime şi conţin olistolite de calcare masive de dimensiuni gigantice în aflorimentele din jurul Branului  (Patrulius, 1969, p. 213-215); cariera de sub cota 1361 m din versantul nordic al muntelui Măgura ( Ileana Popescu, 1966, p. 168-169, fig. 2).

                  7.  Referinţa tip(i); Referinţe ulterioare (ii): (i) Acest membru este separat în cadrul Formaţiunii de Braşov şi definit ca unitate litostratigrafică formală de către  Ion în fişa litostratigrafică in extenso, din anul 1999 pe baza datelor din lucrările  Popescu, (1966, pentru masivul Piatra Craiului şi Plaforma Bran) şi Patrulius (1969,  pentru Culoarul Dîmbovicioarei).

8Limite: Limita inferioară este de discordanţă unghiulară pe şisturi cristaline sau depozite sedimentare prevraconiene (secţiunea satul Cheia, cf. Patrulius, 1969, p. 280-281); Harta geologică 50,000  foile 110d-Moeciu, 110c-Rucăr, 110b-Zărneşti). Limita superioară, dată de contactul cu Membrul de Râşnov (păstrată în bazinul Văii Cheia), este de continuitate de sedimentare (Patrulius, 1969, p. 211).

          9. Conţinut fosil (i); Consideranţii biostratigrfice (ii):  Este cunoscută (pe versantul de nord al Muntelui Ghimbavul), o faună vraconiană (cu Aucellina coquandiana, Parahibolites tourtiae, Lechites gaudini, Hemiphychoceras subgaultinum, Desmoceras aff. latidorsatum) ( Patrulius, 1969, p. 211).

10. Mediul depoziţional: Vezi la fişa pentru Formaţiunea de Braşov.

          11. Corelări: In partea de sud  (Depresiunile Rucăr şi Podul Dâmboviţei) a Culoarului Dîmbovicioarei Conglomeratele şi Breciile cu Olistolite substituie lateral  şi de la  sud spre nord Gresiile şi Conglomeratele Oligomictice.

Dr. Jana Ion, 1999

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000