1. Statutul unităţii: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membu al Formaţiunii de Braşov; (iii) Cuvertura posttectonică a Dacidelor Mediane.
3. Vârsta: Albian (inclusiv Vraconian)-Cenomanian superior (Ion, 1982, p.17-18). In lucrările anterioare depozitele acestui membru erau atribuite: Cenomanianului (Oncescu, 1943); Apţian pro parte-Albianului (Jekelius, 1938); Vraconianului (M. Săndulescu, 1964); Vraconian-Cenomanianului (M. Săndulescu et al., 1972, Harta geologică 1:50,000 foaia 94d-Codlea); Albian-Vraconianului şi Vraconian-Cenomanianului (M. Săndulescu et al., 1972, Harta geologică 1:50,000 foaia 111a-Braşov).
4. Sinonimie: “conglomerate de Bucegi”, din masivul Postăvaru şi regiunea Codlei (Oncescu, 1943; Macovei et Atanasiu, 1934; Jekelius, 1938; Negreanu Ghiaţă (1961) (fără lentila calcaroasă detritică Tohanul Vechi - V. Hebus); conglomerate tip Bucegi (Săndulescu et J. Săndulescu, 1962); “ conglomerate de Postăvaru” (conglomerate de tip Bucegi) (Săndulescu et J. Săndulescu; 1963; Săndulescu, 1964); “conglomerate poligene” (J. Săndulescu, 1965-1966); “conglomerate polimictice” (de Bucegi) (Negreanu Manoliu, 1969); “gresii si conglomerate polimictice” (conglomerate de Postăvaru) (J. Săndulescu în J. Săndulescu et al., 1970; J. 3, M. rează anul 1999Ion, 1975); “conglomerate de Postăvaru” (Săndulescu et al., 1972, Harta geologică 1:50,000 foaia 111a-Braşov}; “facies grezos conglomeratic” (Săndulescu et al., 1972, Harta geologică 1:50,000 foaia 94d-Codlea); “gresii şi conglomerate polimictice de Postăvaru” (Ion, 1982).
5. Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii); (i) Muntele Postăvaru; (ii) Conglomeratele de Postăvaru ocupă versantul de est şi nord al Măgurii Codlea, jumătatea de nord a M. Postăvarul până la est de V. Timiş. Harta geologică 1:50,000 foile 94d-Codlea, 110b-Zărneşti, 111a-Braşov. Patrulius (1969) – hărţile, Ion (1983, pl. LVI si LXI). Conglomeratele şi Breciile cu Olistolite sunt răspândite pe Masivul Piatra Craiului, regiunile de margine ale părţii de sud a Culoarului Dîmbovicioarei, iar de la M. Giuvala spre nord ocupă întreg Culoarul Dîmbovicioarei (v. hărţile Patrulius, 1969); Harta geologică1:200,000, foaia 28-Braşov carourile b2, c2, c3, d1, d2 (Patrulius et al., 1967; 1968a); Harta geologică 1:50,000, foile 94d-Codlea (Săndulescu et al., 1972), 110d-Moeciu (Patrulius et al., 1971), 110c-Rucăr (Dimitrescu et al., 1971), 110b-Zărneşti (Săndulescu et al., 1972b), 111a-Braşov (Săndulescu et al., 1972c).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Conglomeratele din masivul Postăvaru sunt reprezentate de conglomerate polimictice (de tipul conglomeratelor de Bucegi) alcătuite din fragmente rotunjite şi subrotunjite de calcare, cuarţ, şisturi cristaline, predominând primele, iar cimentul este de regulă calcaros glauconitic; înlocuieşte pe orizontală ( de la nord vest către sud est) partea inferioară vraconiană a “orizontului grezos”; reprezintă depozite depuse pe zona cristalino-mesozoică spre deosebire de conglomeratele de Bucegi care reprezintă depozite albiene (fără Vraconian) depuse în zona flişului. Pe profilul din malul stâng al Văii Sticlăriei Conglomeratele de Postăvaru stau discordant (discordanţă unghiulară) pe marnele neocomiene şi încep cu un conglomerat poligen calcaros după care urmează două stive de brecii calcaroase sudate, masive, separate prin conglomerate poligene; aceste brecii aflorează şi în malul drept al Văii Sticlăriei. Astfel de brecii calcaroase sudate cu dezvoltare locală, lenticulară, există şi în baza conglomeratelor de la Codlea (pe V. Lată) cât şi spre partea lor superioară (la nord de Codlea) unde sunt asociate cu calcarenite cu alge melobesiee şi coralinacee. Brecii calcaroase şi calcare cu alge calcaroase există şi pe marginea de nord a Culoarului Vlădeni, în partea terminală a Conglomeratelor de Postăvaru cu aspecte de tranziţie către Gresia de Bogata.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) M. Săndulescu, 1964 (p. 395-397); (ii) M. Săndulescu (1966) include la Conglomeratele de Postăvaru şi depozitele vraconian-cenomaniene din Măgura Codlei dar şi cele de pe extremitatea nord estică a masivului Făgăraş (respectiv marginea de sud a Culoarului Vlădeni) şi partea de sud a Munţilor Perşani în litofacies cu aspecte de tranziţie către Gresia de Bogata, Conglomeratele de Postăvaru având multe intercalaţii de gresii calcaroase, calcarenite, brecii calcaroase.
8. Limite: Limita inferioară este de discordanţă unghiulară. Conglomeratele de Postăvaru stau pe diverşi termeni, de la Liasic la Neocomian, după o lacună Apţian superior-Albian pro parte. Limita superioară este de eroziune (J. Săndulescu, 1967 cu emendări: J. Săndulescu în J. Săndulescu et al., 1970 şi în Săndulescu et al., 1972 Harta geologică 1:50,000 foaia 94d-Codlea; Ion, 1982: pe marginea de nord a Culoarului Vlădeni, începând de la est către vest, Conglomeratele de Postăvaru suportă direct depozite de vârstă Coniacian mediu (profilul Valea Caselor), Campanian inferior (profilul V. Hamaradia), Maastrichtian superior (profilul V. Popilnica Mare), toate aparţinând Formaţiunii de Ţara Bîrsei; pe marginea de sud a culoarului, respectiv pe extremitatea nord estică a Făgăraşului, peste Conglomeratele de Postăvaru stau direct depozite maastrichtian superioare (la izvoarele Văilor Gemenea şi V. Caldă) sau santonian superioare ( la vest de Dealul Mare şi la izvoarele Văii Trestioara).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Singurele fosile cunoscute în Conglomeratele de Postăvaru sunt fragmente de alge melobesiee şi coralinacee şi în special de Archaeolithothamnium amphiroaeforme din calcarenitele şi calcarele din partea terminală (Săndulescu, 1964, 1966).
10. Mediul depoziţional: vezi în fişa pentru Formaţiunea de Braşov.
11. Corelări: In funcţie de intervalul stratigrafic pe care-l ocupă se corelează cu ceilalţi membri ai Formaţiunii de Braşov şi cu alte unităţi litostratigrafice din cadrul Dacidelor Mediane ca şi Formaţiunea de Braşov (vezi fişa ei). După Ion (1982) vârsta Conglomeratelor de Postăvaru este aceaşi cu vârsta Gresiilor şi Conglomeratelor Oligomictice pe care le substituie pe orizontală.
Dr. Jana Ion, 1999
Literatura citată
Dimitrescu R., Patrulius D., Popescu Ileana, 1971, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110c-Rucăr.
Ion Jana, 1975, Crétacé supérieur de Râşnov. (Excursion D). In: Micopal. Guide to the Mesozoic and Tertiary of the Romanian Carpathians. 14-th Europ. Coll., Romania, I.G., 99-105.
Ion Jana, 1982, Étude micropaléontologique (foraninifères planctoniques) du Crétacé supérieur de Ţara Bîrsei (Carpates Orientales). Mémoires Inst. Géol., 31, 176 p., 54 pl.
Jekelius E., 1938, Das Gebirge von Braşov. AN 19, 379-408.
Macovei G., Atanasiu I., 1934, L'évolution géologique de la Roumanie. Crétacé. AN 16, 63-280.
Negreanu Gheaţă Eugenia, 1961, Notă preliminară asupra orizontării Cretacicului şi Paleogenului din regiunea Tohan. Bul. IPGG, 7, 25-37.
Negreanu Manoliu Eugenia, 1969, Studiul geologic al regiunii Zărneşti, Tohanu Vechi, Vulcan, Codlea, cu privire specială asupra Jurasicului şi Cretacicului. Referat teză de doctorat, Univ. Buc., 35 .
Oncescu N., 1943, Région De Piatra Craiului-Bucegi. Etude geologique. AN, 20, 1-124
Patrulius D., 1969, Geologia Masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovicioara. Ed. Academiei Rom., 321p.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968a, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Patrulius D., Dimitrescu R., Popescu Ileana, 1971, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110d-Moeciu.
Săndulescu Jana, 1965, Studiul microstratigrafic al depozitelor cretacice superioare şi paleogene din culoarul Vlădeni-Râşnov. Raport Fond Geologic I.G.R.
Săndulescu Jana, 1966, Biostratigrafia şi faciesurile Cretacicului superior şi Paleogenului din Ţara Bîrsei (Carpaţii Orientali). D.S., 52, 2, 241-270.
Săndulescu Jana, 1967, Biostratigrafia şi faciesurile Cretacicului superior şi Paleogenului din Ţara Bârsei (Carpaţii Orientali). D. S. Inst. Geol., 52, 2, 241-248.
Săndulescu Jana, Patrulius D., Săndulescu M., Popescu Ileana, Dimian M.,1970, Monografia seriilor cretacice superioare şi terţiare din zona cristalino-mezozoică a Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R.
Săndulescu M., 1964, Structura geologică a masivului Postăvarul-Runcu (Munţii Braşovului). AN, 34, 2, 381-420.
Săndulescu M., 1966, Structura geologică a terenurilor mezozoice de la exteriorul masivului cristalin al Făgăraşului. D. S. Inst. Geol., 52, 2, 177-201.
Săndulescu M., Săndulescu Jana, 1962, Studiul structurii geologice a regiunii Postăvaru-Râşnov. Raport Fond Geologic I.G.R.
Săndulescu M., Săndulescu Jana, 1963, Cartări, revizuiri şi coordonări în cuprinsul foii 87 (Zărneşti) (Geologia regiunii Postăvaru-Tohan-Vulcan). Raport Fond Geologic I.G.R.
Săndulescu M., Săndulescu Jana, Schuster A., Bandrabur T., 1972, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 94d- Codlea.
Săndulescu M., Popescu Ileana, Săndulescu Jana, Mihăilă N., Schuster S., 1972b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110b- Zărneşti.
Săndulescu M., Patrulius D., Ştefănescu M., 1972c, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 111a- Braşov.