1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Bucium).
3. Vârsta: Cenomanian.
4. Sinonimie: “Conglomérats de Negrileasa” (Ghiţulescu et Socolescu, 1941, p. 226).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Negrileasa, la est de localitatea Poieni (sud-estul Munţilor Metaliferi), jud. Hunedoara (pe Harta geologică 1:75,000, din Ghiţulescu et Socolescu, 1941); (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 17-Brad, carould4 (Bleahu et al., 1967; 1968); Harta geologică 1:50,000, în Bordea et al., 1970; harta geologică însoţitoare a lucrării lui Bordea (1971); Harta geologică 1:50,000, foaia 73d-Brad (Bordea et Borcoş, 1972). Conglomeratele de Negrileasa constituie crestele Părăginoasa, Faţa Tisii, Dealul Devii, Dealul Mlăcii, Negrileasa, Colţul Drevedenilor, Colţii Cioranului, Vârful Negru, Murtatu, Măgura.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Descrierea originală este următoarea: “dépôts généralement très siliceux, comprenant des couches de grès siliceoux à grains fins dans la partie inférieure du complexe, et plus grossiers dans la partie supérieure, et enfin des conglomérats séparés par des intercalations de schistes argileux. Les conglomérats se composent presque exclusivement par des éléments très bien arrondis de quartz et des quartzites liés par un ciment siliceux et constituent des roches trè dures et résistantes.” (Ghiţulescu et Socolescu, 1941, p. 226). In zona Curechiu, în cursul superior al Crişului Alb “Conglomeratele de Negrileasa formează un pachet de cca 200 m grosime. In partea inferioară a acestui pachet apar gresii grosiere şi microconglomerate dure ce trec apoi la conglomerate oligomictice cuarţoase, extrem de dure. Conglomeratele sunt dispuse în bancuri groase de cca 1 m. Galeţii de cuarţ, bine rulaţi, ating maximum 10 cm diametru. Cimentul este silicios.... La partea superioară a conglomeratelor se intercalează şisturi argiloase micacee, închise la culoare.” (Bordea et al., 1970, p. 43-44). Autorii menţionaţi arată că “alteraţiile hidrotermale cât şi intercalaţiile menţionate conduc la dificultăţi în separarea conglomeratelor cenomaniene de cele senoniene transgresive”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ghiţulescu et Socolescu (1941, p. 226-228); (ii) Bordea et al. (1970, p. 43-44), Ianovici et al. (1976, p. 243).
8. Limite: Limita inferioară, concordantă, este la contactul cu Stratele de Pîrîul Izvorului sau cu Stratele de Bozeş. Limita suoperioară, discordantă, este la contactul cu Complexul Detritic de vârstă senoniană (Bordea et al., 1970, fig. 3 la p. 45).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bordea S., 1971, Date stratigrafice şi tectonice noi în zona Blăjeni-Buceş Vulcan (Munţii Metaliferi). D.S. Inst. Geol., 57, 4, 17-26.
Bordea S., Bordea Josefina, Puricel R., 1970, Contribuţii la cunoaşterea depozitelor cretacice din zona Curechiu - Munţii Metaliferi. D.S. Inst. Geol., 55,4, 37-46.
Bordea S., Borcoş M., 1972, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 73d-Brad.
Ghiţulescu T.P., Socolescu M., 1941, Étude géologique et minière des Monts Métallifères (Quadrilatère aurifère et régions environnantes). AN, 21, 181-464.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.