1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Pannonică.
3. Vârsta: Badenian (Langhian-Kossovian).
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Localitatea tip neprecizată; (ii) Denumirea formaţiunii vine de la localitatea cu acelaşi nume de pe Valea Barcăului (NE de Oradea, jud. Bihor). Formaţiunea este cunoscută din forajele de la Borş, Cadea, Sînnicolau German (NE Timişoara), Păţal, Curtici, Biharea, Tămăşeu, Tauteni, Ciocaia, Pişcolţ, Carei; Harta geologică 1: 200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei, caroul a1 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Nu a fost definită secţiunea tip. Formaţiunea apare numai în foraje. După Lubenescu et Cornea (1993, p. 111) formaţiunea constă dintr-o succesiune argilo-grezoasă cu intercalaţii de tufuri. In zona Biharea, Tămăşeu, Tauteni, Ciocaia, Pişcolţ, Carei forajele au semnalat la baza succesiunii conglomerate şi marne nisipoase, brune şi cenuşii. In grabenul Borş-Sînnicolau de Munte în succesiune urmează gresii argiloase, gresii cuarţoase şi calcaroase, marne siltice, marne grezoase, gresii piroclastice, piroclastite cu microfaună. La nord de Oradea partea superioară este marno-argiloasă (30-100 m) cu Elphidium, Nonion, Ammonia, Articulina. Grosimea formaţiunii este de 10-600 m. In forajele Borş şi Sînnicolau de Munte apare în intervalul 2280-2950 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Lubenescu et Cornea (op. cit., p. 111-113).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu fundamentul cristalin ori cu formaţiuni paleozoice, mezozoice, paleogene. Limita superioară, de tranziţie, este la contactul cu Formaţiunea Salmastră (Lubenescu et Cornea (op. cit., p. 111, 113).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Microfaune citate din foraje (Borş, intervalul 2850-2950 m), cu Candorbulina, Globigerinoides, Globorotalia, Uvigerina. In forajele Păţal (intervalul 1295-1310 m), Curtici (2660-2700 m), în gresii calcaroase cenuşii sunt citate microfaune cu Elphidium, Asterigerina, Baggatella, Velapertina, Spiratella (Lubenescu et Cornea (op. cit., p. 113); (ii) Asociaţia de foraminifere aparţine Zonei Candorbulina universa (Langhian bazal) şi Velapertina (Kossovian).
10. Mediul depoziţional: Marin.
11. Corelări:
Literatura citată
Lubenescu Victoria, Cornea Cornelia, 1993, Le Néogène dans les forages de la Depression Pannonique. Rom. Jour. Stratigraphy, 75, 111-117.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.