Formaţiunea de Seimeni

1.   Statutul numelui: Acceptat.

2.   Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);

Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică.

3.   Vârsta: Badenian  superior (Kossovian) (= Konkian).

4.  Sinonimie: “Formaţiunea de Seimeni” (Ghenea et al., 1984a; 1984b; Pop et al., 1991; Avram et al., 1984, 1991, 2018) (pe Hărțile geologice 1:50,000, foile 181a-Peştera, 180b-Aliman, 181b-Medgidia, 168c-Cernavodă; “Seimeni Formation“ (Munteanu et Munteanu, 2000, p. 275).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malul drept al Dunării, la 2 km nord de satul Seimeni şi 7 km nord de Cernavodă, jud. Constanţa. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 45-Călărași, carourile c4, d3 (Liteanu et al., 1966; Patrulius et Bandrabur, 1967);  foaia 46-Constanța, carourile  b1, c1, c2 (Mutihac et al., 1968; Chiriac, 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaile 168c-Cernavodă şi 180a+190a-Băneasa; 180b-Aliman; 181a-Peștera, 181b-Medgidia.

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) “0,3-1,2 m thick, soft, conglomeratic, fossiliferous limestone, rich in ostracods in its lower part and in pectinids in its upper part, all of them pointing to the Kosssovian age” (Avram et al., 1996, p. 68 şi fig. 3.4 la p. 69); (ii) După Munteanu et Munteanu (op. cit., p. 275) în zona Canaraua Fetii-Văleni formaţiunea este constituită din nisipuri, gresii calcaroase, conglomerate şi calcarenite bioclastice. In zona Cernavodă formaţiunea conţine 0,8-2 m calcare moi  cu material siliciclastic şi cu faună de bivalve. In partea nord-estică a Dobrogei de Sud şi pe şelful Mării Negre faciesul dominant este marnos. 

Andreescu et al. (1996, fig. 4 la p. 27) prezintă răspândirea litofaciesurilor depozitelor kossoviene din Dobrogea de Sud.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Avram et al. (op. cit., p. 68-70).

8.   Limite: La localitatea tip limita inferioară este la contactul cu un relief de eroziune instalat pe Formaţiunea de Peştera (Cenomanian inferior). Limita superioară este la contactul cu Formațiunea de Cotu Văii, sarmațiană. 

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Ostreidele (21 specii ale genurilor Crassostrea, Saccostrea, Stryostrea, Ostrea, Cubitostrea, Flemingostrea) și Pectinidele sunt bivalvele dominante.  Suprafața cochiliilor este afectată de epibionte: bivalve perforante și incrustări cu viermi tubicoli (Serpula) și briozoare. (Munteanu et Munteanu, op. cit., p. 275). Alte genuri (Anadara, Corbula, Ervilia) s-au conservat doar ca mulaje. Sunt citate și alte bivalve (Achanthocardia barrandei shafferi, Cardita partschi, Anomia squamata, Anadara turonica, Chlamys, Corbula, Ervilia), și foraminifere (Ammonia beccarii, Triloculina, Nonionella, Elphidium) (Avram et al., op. cit., p. 70).

10. Mediul depoziţional: Şelf mixt, siliciclastic-carbonatic. Rampă homoclinală cu variații de facies de la nisipuri calcaroase, calcarenite bioclastice și conglomerate, în vest, la calcare moi, cu moluște în aria centrală și facies dominant marnos în NE și est (Munteanu et Munteanu, op. cit., p. 275).

11. Corelări: Calcarele Formaţiunii de Seimeni sunt corelabile cu Orizontul Ciokrak.,