1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea are în alcătuire membrii : Megabrecia de Bogola, Gresia de Bididia, Gresia de Alba, Gresia cu Otapiria, Gresia de Poşta, Gresia de Deniz Tepe, Gresia de Dunavăţ. Numai în zona Faliei Peceneaga-Camena această formaţiune intră în componenţa Complexului de Cârjelari-Ceamurlia; (iii) Dobrogea de Nord.
Această fişă este destinată descrierii faciesului caracteristic, cel mai răspândit al Formaţiunii de Nalbant. Membrii formaţiunii sunt descrişi în fişe separate.
3. Vârsta: Tuvalian-?Oxfordian (Baltres, în Baltres et al., 1998a, p. 34-35; Baltres et Antonescu, 1998, p. 21-22).
4. Sinonimie: : “Gresiile şi argilele şistoase triaso-liasice” (Murgoci, 1914, p. 409); “Strate de Nalbant” (Atanasiu, 1940, p. 42; Mutihac, 1963, p. 63; Mirăuţă et Mirăuţă, 1962b, p. 134; 1964, p. 349); “Flişul neotriasic” (Mutihac, 1964, p. 237); “Stratele de Nalbant” (Patrulius et al., 1974, p. 85 şi pe harta “Schiţă geologică cu răspândirea depozitelor jurasice”, sc. 1:200.000 din acelaşi raport; Mirăuţă et al., 1986, p. 30); “Fm de Aiorman – fliş grezo-argilos” (Grădinaru, 1981, fig. 1 la pag. 91, nom. nud.); “Aiorman Formation” (Grădinaru, 1984, p. 65, fig. 6, nom. nud.; Grădinaru et al., 1995, p. 33); “Aiorman Fm” (Grădinaru, 1993, nepaginat); “Cârjelari Formation” (Grădinaru, 1984, fig. 6) (partea de sub calcare, din profilul văii Omurlar, la Cârjelari); “Cârjelari Fm” (Grădinaru, 1988, fig. 2) (partea de sub calcare, din profilul văii Omurlar, la Cârjelari); “Nalbant Beds” (Grădinaru, 1984, fig.2; 1993, nepaginat; 2000, p. 31; Grădinaru et al., 1995, p. 51); “Movila Goală Formation” (Grădinaru, 1984, fig. 6, nom. nud.); “Movila Goală Fm” (Grădinaru, 1988, p. 99 şi fig. 2); “La Formation de Nalbant” (Baltres în Antonescu et Baltres, 1998, p. 159); “Formaţiunea de Nalbant” (Baltres, 2003, p. 66).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Satul Nalbant, Jud. Tulcea, vâlcica din centrul satului, la sud de cotul larg pe care îl desenează şoseaua. Coordonate Gauss-Krüger: X= 5627.225; Y= 4991.600; (ii) Alte arii de aflorare şi date din lucrări miniere, în Baltres et Antonescu (1998, p. 17-21). Prima hartă care consemnează existenţa Formaţiunii de Nalbant la localitatea tip este “Schiţă geologică cu răspândirea depozitelor jurasice” şi “ Harta geologică a Dobrogei de Nord”, scara 1:200,000, ambele însoţind raportul Patrulius et al. (1974). Formaţiunea de Nalbant din apropierea Faliei Peceneaga-Camena înglobează variate blocuri exotice împreună cu care ia parte la constituirea Complexului de Cârjelari-Ceamurlia (Baltres, în Baltres et Antonescu, 1998, p. 35-36); Harta geologică, 1: 200,000, foaia 38-Tulcea, carourile a2, a3, a4, b2, b3, c2, c3, c4 (Mirăuţă et al., 1967; 1968); Harta geologică, 1: 50,000, foile 134b-Niculiţel (Savu et al., 1988); 134d-Priopcea (Seghedi et al., 1988); 135a+135c-Somova+Cataloi (Baltres et al., 2016); 135b+135d-Tulcea+Agighiol (Baltres et al., 2014); 152b-Cârjelari; (Szasz et al., 2012), 153a-Babadag (Szasz et al., 1981; 2018), 153b-Sarichioi (Baltres et al., 2012).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): La localitatea tip aflorează, pe circa 100 m grosime, alternanţe de lutite negre şi gresii, prinse în cute sinforme şi antiforme. Gresiile, de 1-15 cm grosime, sunt cenuşii-verzui, sticloase, sunt gradate şi prezintă variate structuri caracteristice turbiditelor (Baltres, 1999, p. 11-15). Lutitele negre, fisile, au 10-20 cm grosime. Componenta lutitică este dominantă. Ei i se datoresc extinsele deformări plastice ale stivei de la localitatea tip. La Nalbant nu sunt cunoscute raporturile Formaţiunii de Nalbant cu alte formaţiuni. Raportate la clasificarea Walker et Mutti (1973, p. 129-134) turbiditele Formaţiunii de Nalbant aparţin faciesurilor B1, B2, C, D şi G. In alcătuirea membrilor formaţiunii intră şi turbidite groase (30-100 cm), relativ rare, dar cele mai frecvente sunt acelea de 10-30 cm grosime.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Atanasiu (1940, p. 42); Baltres (op. cit., 2003, p. 66-67).
8. Limite: Limita inferioară, de tranziţie spre Formaţiunea de Cataloi, este cunoscută în forajul 69.803-Nalbant (Baltres în Baltres et al., 1989, p. 106, 113). Nu se cunosc raporturile stratigrafice cu formaţiuni mai noi.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Speciile de Halobia identificate în baza formaţiunii arată că sedimentarea acesteia a început în Tuvalian (V. fişa Gresia de Alba). Se cunosc de asemenea faune noriene cu Halobia norica Mojs. Asociaţiile palinologice indică faptul că formaţiunea s-a sedimentat până în Jurasicul superior (Callovian-?Oxfordian) (Antonescu, în Baltres et Antonescu, op. cit., p. 55-61; Antonescu et Baltres, op. cit., p. 168-175).
10. Mediul depoziţional: Caracterul complex al faciesurilor formaţiunii arată că aceasta s-a sedimentat în domeniul marin de adâncime, esenţial prin procese gravitaţionale (V. interpretările date diferiţilor membri ai formaţiunii, în fişele dedicate acestora). Mediul depoziţional în care s-au acumulat faciesurile de Nalbant era reprezentat de pantele submarine rezultate în urma falierii crustei continentale, şi a fost persistent în timp geologic.
11. Corelări:
Literatura citată
Antonescu E., Baltres A., 1998, Palynostratigraphie de la Formation de Nalbant (Trias-Jurassique) de la Dobrogea du Nord et des formations jurassiques du sous-sol du Delta du Danube (Plate-forme Scythienne). Geo-Eco-Marina, 3, Bucureşti, 159-187.
Atanasiu I., 1940, Privire generală aspra geologiei Dobrogei. Lucr. Soc. Geogr. D. Cantemir, 3, Iaşi, 89 p.
Baltres A., 1999, Studii biostratigrafice asupra depozitelor mezozoice şi neozoice din România. Stratigrafia depozitelor triasice şi jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R.
Baltres A., 2003, Unităţile litostratigrafice mezozoice, pre-Cenomaniene din Dobrogea de Nord (partea I). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 48, 49-90.
Baltres A., Seghedi A., Mirăuţă Elena, Stanciu L., Seghedi I., Niţoi Eugenia, Dobrescu Anca, Codarcea Venera, Gheorghian Doina, Bratosin Irina, Grădinaru E., 1989, Studiul lito şi biostratigrafic al formaţiunilor mezozoice şi paleozoice traversate de forajele noi executate în zona Tulcea (Dobrogea de Nord). Partea a II-a. Raport Fond Geologic I.G.R.
Baltres A., Antonescu E., 1998, Studii biostratigrafice asupra depozitelor mezozoice şi neogene din România. Stratigrafia depozitelor triasice şi jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Stanciu L., 1998a, Studii biostratigrafice asupra depozitelor mezozoice şi neogene din România. Stratigrafia depozitelor triasice şi jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Szasz L., 2012, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 153b-Sarichioi.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Panin N., Ghenea C., 2014, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 135b+d -Tulcea + Agighiol.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Panin N., Ghenea C., Ghenea Ana, 2016, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 135a+c, Somova+Cataloi.
Grădinaru, E., 1981, Rocile sedimentare şi vulcanitele acide şi bazice ale Jurasicului superior (Oxfordian) din zona Camena (Dobrogea de Nord). An. Univ. Buc., 30, Bucureşti, 89-110.
Grădinaru, E., 1984, Jurassic rocks of North Dobrogea. A depositional-tectonic approach. ). Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 28, Bucureşti, 61-72.
Grădinaru, E., 1988, Jurassic sedimentary rocks and bimodal volcanics of the Cârjelari-Camena outcrop belt: Evidence for a transtensile regime of the Peceneaga-Camena Fault. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 33, Stud. Cerc. Geol., 33, 97-121.
Grădinaru, E., 1993, Mesozoic rocks in Central and North Dobrogea: An overview. Intl. Geol. Correl. Prog. IGCP, Project 343, Bucharest, nepaginat.
Grădinaru, E., Seghedi, A., Oaie, G., Rădan, S., 1995, Field-trip in Central and North Dobrogea: Description of itinerary and stops. In: Field guidebook Central and North Dobrogea, Romania. IGCP Project No 369, Comparative Evolution of Peri Tethyan Rift Basins, Bucharest, 29-75.
Mirăuţă, O., Mirăuţă, Elena, 1962b, Paleozoicul din partea de sud a Munţilor Măcin (Regiunea Cerna-Hamcearca). D. S. Inst. Geol., 46, Bucureşti, 129-139.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964, Cretacicul superior şi fundamentul Bazinului Babadag (Dobrogea). AN, 33, Bucureşti, 343-375.
Mirăuţă Elena, Baltres A., Boştinescu S., Codarcea Venera, Ghenea Ana, Ghenea C.,Gheorghian Doina, Gridan T., Iordan Magdalena, Mantea G., Niţoi Eugenia, Savu H., Seghedi A., Seghedi I., Szakács A., Ştefănescu M., Visarion Adina, 1986, Elaborarea hărţilor naţionale geologice, geofizice, metalogenetice, hidrogeologice. Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 135c- Cataloi (definitivă). Raport Fond Geologic I.G.R.
Mirăuţă Elena, Panin N., Savu H., Ghenea C., Baltres A., 1988, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 153a-Somova. Raport Fond Geologic I.G.R.
Mirăuţă Orest, Mutihac Vasile, Bandrabur Toderiţă, Dragulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea.
Mirăuţă Orest, Mutihac Vasile, Bandrabur Toderiţă, 1968, Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 38-Tulcea. Notă explicativă. Inst. Geol., Bucureşti..
Murgoci G.M., 1914, Cercetări geologice în Dobrogea nordică, cu privire specială la rocele paleozoice şi eruptive. AN, 5, 2, Bucureşti, 307-494.
Mutihac V., 1963, Stratigrafia Triasicului şi raporturile acestuia cu Jurasicul în aria orogenului hercinic-chimeric dobrogean. Congr. V Asoc. Geol. Carpato-Balcan., III/2 – Comunicări ştiinţifice, Secţia 2: Stratigrafie, Bucureşti, 59-65.
Mutihac V., 1964, Zona Tulcea şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. AN, 34, 1, 215-253.
Patrulius, D., Mirăuţă, Elena, Iordan, Magdalena, Baltres, A., Ţicleanu, N., 1974, Sinteza stratigrafică şi structurală a Dobrogei de Nord. II. Formaţiunile mezozoice. Raport Fond Geologic I.G.R.
Savu, H., Ghenea, C., Ghenea, Ana, Mirăuţă, Elena, Seghedi, Antoneta, Panin, N., 1988, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 134b-Niculiţel.
Szasz L., Mirăuţă Elena, Mureşan M., 1981, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 153a-Babadag.
Seghedi Antoneta, Mirăuţă Elena, Szász L., Ghenea Ana, Ghenea C., Seghedi I., Szakács A., Savu H., Rădan S., 1988, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 134d- Priopcea.
Szasz L., Mureşan M., Seghedi A., Oaie I., Baltres A., Lupu M., Ştefan A., Roşu E., Întorsureanu I., Ghenea C., 2012, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia152b-Cârjelari.
Szasz L., Baltres A., Mirăuţă Elena, Mureşan M., Mihăilescu N., Ghenea C., 2018, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 153a-Babadag.