1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Caransebeş.
3. Vârsta: Sarmaţian.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Localitatea tip nu a fost precizată. Formaţiunea se dezvoltă pe Valea Timiş (sud Caransebeş), jud. Caraş-Severin, începând de la Sadova Nouă, spre sud (Harta geologică 1:100,000, în Lubenescu et al., 1993).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Secţiunea tip neprecizată. Lubenescu et al. (1993, p. 122-123) descriu o stivă sedimentară în alcătuirea căreia intră (în succesiune stratigrafică):
- Un pachet de circa 200 m grosime de depozite slab fosilifere care încep cu marne cenuşii, nisipoase, friabile, fin stratificate, cu intercalaţii subţiri de nisipuri cenuşii şi gălbui-albicioase şi de gresii micacee, fosilifere, slab cimentate. In succesiune urmează marne şi argile cu intercalaţii de gresii cenuşii-albăstrui, subţiri şi de lentile de pietrişuri. Depozitele descrise sunt urmate de de pietrişuri polimictice, nisipuri gălbui-cenuşii, micacee, gresii cenuşii, decimetrice, lentile cărbunoase. Peste acestea stau marne şi argile fosilifere.
- Pachet de circa 100-150 m grosime care începe cu conglomerate polimictice, friabile, slab cimentate, pietrişuri poligene, nisipuri cenuşii şi cenuşii-verzui, micacee, cu intercalaţii subţiri de argile fosilifere, cenuşii. Peste acestea stau marne şi argile cenuşii-negricioase, gălbui sau roşcate, bogat fosilifere. Partea finală a formaţiunii este constituită din argile şi marne fosilifere, în strate de 0,5-0,6 m grosime, cu intercalaţii subţiri de nisipuri cenuşii-gălbui, cu feţe limonitice şi lentile de pietriş cuarţos; intercalaţii de gresii cenuşii-albăstrui, curbicorticale, tari.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Lubenescu et al. (1993, p. 122-123).
8. Limite: Limita inferioară a formaţiunii este la contactul cu Membrul de Petroşniţa-Bela Reca al Formaţiunii de Delineşti. Limita superioară este la contactul cu depozitele malvensiene ale Formaţiunii de Valea Timişului (Hartă în Lubenescu et al., 1993).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Fauna este săracă în partea inferioară a formaţiunii (Abra reflexa, Ervilia trigonula, E. dissita). Marnele şi argilele fosilifere de la un nivel superior conţin Obsolletiforma, Chartocardium, Ervilia, Paphia şi foraminifere iar din partea superioară a formaţiunii provine o faună bogată cu Ervilia, Plicatiforma, Obsolletiforma, Mactra, Paphia, Pirenella (Lubenescu et al., 1993, p. 123).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Lubenescu Victoria Radu A., Pavnotescu Victoria, Balteş Constanţa, 1993, Consideraţii stratigrafice asupra formaţiunilor neogene din Bazinul Caransebeş (Zona Caransebeş-Teregova). Rom. Jour. Stratigraphy, 75, 121-125.