Formaţiunea de Rugi

1. Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Partea superioară a formaţiunii trece lateral în depozite argilo-siltice cărbunoase, care se detaşază într-un membru cărbunos al formaţiunii, care nu a primit un nume; De altfel, la partea ei superioară, Formaţiunea de Rugi (nisipoasă-grezoasă) trece la nisipuri argiloase, fosilifere, care după aspect par că aparţin Formaţiunii de Delineşti; (iii) Depresiunea Caransebeş-Mehadia. Formaţiunea aparţine ca unitate structurală din ceea ce a fost denumit depresiunile adiacente ale Depresiunii Pannonice, aparţinând astfel, din punct de vedere paleogeografic Bazinului Pannonic, parte a Paratethysului central.

3.  Vârsta: Badenian inferior (Moravian), echivalent de timp al Langhianului, cu care a şi fost într-un timp înlocuit în nomenclatura cronostratigrafică, fără a ţine  cont că numele provin din domenii biostratigrafice diferite, chiar dacă parţial se pare că erau  sincrone (Badenianul din Paratethysul central, Langhianul din Tethysul mediteranean). Amândouă denumirile referindu-se la Miocenul mediu, în facies marin, acoperă intervale inegale de timp.

4.  Sinonimie: "Formaţiunea inferioară continental-lacustră" din Banatul de Est.

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Văiugă în Dealul  Pământul Roşu şi Ogaşul Dălii, ambele în comuna Delineşti, jud.Timiş, precum şi Dealul Cetăţii, din comuna Rugi, tot în jud.Timiş. Ca parastratotipuri au fost desemnate profilele forajelor Buchin, Delineşti şi Balta Sărată; (ii) Terenurile acestei formaţiuni, acoperă bună parte a comunei Rugi (de aici provenind de altfel şi numele), precum şi parţial  a comunei Delineşti.

6. Secţiunea tip(i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea, are o grosime cuprinsă  între 12 şi 80 m. Ea este alcătuită din argile siltice, conglomerate, nisipuri şi pietrişuri roşcate, cu rare intercalaţii de argile cenuşii-albăstrui sau verzi, uneori cu bancuri tufitice. Fauna pe care o înglobează dovedeşte că în depozitele badeniene de la noi din ţară, această formaţiune este una dintre cele  detritic–calcaroase.

7.  Referinţe tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stancu J. et. Andreescu E. (1968); nu este la Literatura (ii) Marinescu et. Popescu (1987), precum şi Harta geologică 1:50,000,  foaia 104c  Caransebeş (manuscris) nu avem.

 8.  Limite: Limita inferioară este de transgresiune, peste formaţiunile cristaline din fundament. Limita superioară este deasemenea transgresivă, în cazul de faţă, fiind de fapt aceea dintre o formaţiune continental-lacustră din bază şi una marină transgresivă, care o succede, depăşind-o (Formaţiunea de Delineşti).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In aflorimentele formaţiunii din jurul localităţiii tip, cantitatea de fosile este restrânsă, depozitele aparţinând în special părţii inferioare a profilului, aceasta fiind de fapt fosiliferă. Vârsta se poate argumenta prin trecerea laterală care se remarcă între această formaţiune şi aceea de Delineşti. Dealtfel, trecerea dintre aceste două formaţiuni, a fost clar comentată de Stancu et Andreescu (1968). Din fauna fosilă a formaţiunii menţionăm; Heterostegina, Heliastrea, Flabellum, Nucula, Glycymeris, Chlamys latissima nodosiformis, Ostraea, Lima, Linga michelottii, Venus multilamella, Bittium reticulatum, Turitella subangulata, Xenophora, Mitrella falax, Fustiaria jani, Cidaria, Echinocymus etc.

10.  Mediul depoziţonal: Facies marin litoral.

11.  Corelări: Fiind prima formaţiune marină acumulată pe cristalin în Miocenul mediu este corelabilă cu Formaţiunea de Lăpugiu de pe marginea estică a Banatului, precum şi cu Formaţiunea de Cinciş, din depresiunea Strei Săcărâmb.