1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Dobrogea de Nord.
3. Vârsta: Pelsonian-Illyrian inferior.
4. Sinonimie: “calcarele ce formează colinele de pe malul nordic al lacului Razelm până către Dunavăţ” (Mutihac, 1964, p. 231); “calcarenite cenuşiu deschis, calcare albe, calcare negricioase cu vine roz” (Dragastan et Grădinaru, 1975, p. 250); “Formaţiunea de Murighiol” (Mirăuţă, în Patrulius et al., 1974, p. 19; Baltres în Seghedi et al., 1990, p. 40; Baltres în Baltres et al., 1991, p. 15; Baltres, 2003, p. 65); “Murighiol Formation” (Grădinaru, 2000, p. 23); “Murighiol Limestone” nom. nud. (Grădinaru, op. cit., în figură nenumerotată).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Movila Duna, la vest de comuna Murighiol. Coordonate Gauss-Krüger: X= 5668.225; Y= 4991.900; (ii) Formaţiunea constituie câteva dealuri, înalte de 45-50 m, orientate NV-SE, care se înşiră de-a lungul a 8 km (Movila Duna – D. Murighiol – Ultimul Munte [=D. Dunavăţu de Sus]); Harta geologică, 1: 200,000, foaia 39-Sulina, caroul b1 (Mutihac et Bandrabur, 1967); Harta geologică, 1: 50,000, foaia 136c-Mahmudia (Baltres et al., 2016).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Calcare de culoare cenuşiu-deschis, rar negricioase, în strate de până la 0,4 m grosime. Acestea sunt alcătuite din calcarenite fine şi din calcarenite foarte grosiere şi calcirudite oncoidice şi pisoidice, cu ciment sparitic. Oncoidele ating 0,5-1 cm diametru, iar pisoidele ajung la 5 cm diametru. Mai rar sunt prezente intercalaţii encrinitice, cu entroce de 1-3 mm diametru. Grosimea acestor intercalaţii este de 0,2-1 m. Calcarele fine, negricioase, şi ele subordonate cantitativ, au aspect pătat ori pestriţ datorat bioturbaţiilor. Grosimea totală a formaţiunii nu este cunoscută, dar ea depăşeşte cu siguranţă 50 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): Mirăuţă (în Patrulius et al., 1974, p. 19-21). Prima hartă pe care este redată Formaţiunea de Murighiol este “Schiţă geologică cu răspândirea depozitelor triasice”, sc. 1:200,000 din raportul Patrulius et al. (op. cit.); (ii) Baltres (op. cit., 2003, p. 65-66).
8. Limite: La localitatea tip nu este cunoscută limita inferioară; nu se cunosc raporturile stratigrafice cu formaţiuni mai noi.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Echinoderme, brachiopode, gasteropode, lamelibranchiate, corali solitari, foraminifere bentonice (Glomospira, Glomospirella, Meandrospira), ostracode, alge dasycladacee. Patrulius et al. (op. cit.) au semnalat prezenţa speciei Diplopora hexaster (Pia). O asociaţie cu Physoporella pauciforata (Gümbel), P. pauciforata var. sulcata Bystr., P. praealpina Pia, P. minutula (Gümbel), Oligoporella pilosa Pia, O. pilosa var. intusanulata Pia, Oligoporella sp., Diplopora hexaster (Pia), Macroporella alpina Pia indică intervalul stratigrafic Pelsonian-Illyrian inferior (Dragastan et Grădinaru, op. cit., p. 250).
10. Mediul depoziţional: Şelf carbonatic de mică adâncime, temporar expus diagenezei vadoase subaeriene, cu formare de caliche pisolitice.
11. Corelări:
Literatura citată
Baltres A., 2003, Unităţile litostratigrafice mezozoice, pre-Cenomaniene din Dobrogea de Nord (partea I). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 48, 49-90.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Ion Jana, Gheorghian Doina, Stanciu L., 1991, Studiul litostratigrafic şi tectonic al profilelor de foraje de mică adâncime din zona Tulcea, în vederea interpretării structurilor triasice din Dobrogea de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Panin N., Mih[ilescu N., 2016, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 136c, 154a, Mahmudia.
Dragastan O., Grădinaru E., 1975, Asupra unor alge, foraminifere sphinctozoare şi microproblematice din Triasicul din Carpaţii Orientali şi Dobrogea de Nord. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 20, 2, Bucureşti, 247-254.
Grădinaru, E., 2000, Introduction to the Triassic geology of North Dobrogea orogene. In: Workshop on the Lower-Middle Triassic (Olenekian-Anisian) boundary, 7-10 June, Tulcea, Romania. Field Trip Section, 5-37.
Mutihac V., 1964, Zona Tulcea şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. AN, 34, 1, 215-253.
Mutihac Vasile, Bandrabur Toderiţă, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 39- Sulina. Notă explicativă.
Patrulius, D., Mirăuţă, Elena, Iordan, Magdalena, Baltres, A., Ţicleanu, N., 1974, Sinteza stratigrafică şi structurală a Dobrogei de Nord. II. Formaţiunile mezozoice. Raport Fond Geologic I.G.R.
Seghedi A., Baltres A., Nedelcu L., Szász L., Ştefan A., Ion Jana, Rădan S., 1990, Analiza gradului actual de cunoaştere a alcătuirii geologice a Dobrogei de Nord în vederea aprecierii oportunităţii şi volumului investigaţiilor geologice viitoare. Raport Fond Geologic I.G.R.
Seghedi I., Szakács A., Baltres A., 1990, Relationships between sedimentary deposits and eruptive rocks in the Consul Unit (North Dobrogea) – Implications on tectonic interpretations. D. S. Inst. Geol., 74, 5, Bucureşti, 125-136.