1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Miocen superior (Sarmatian mediu=Basarabian superior).
4. Sinonimie “Calcariul de la Răpidea” (Cobălcescu, 1862, emendat de Ionesi et Ionesi, 1995, cf. Ionesi et al., 2005, p. 347); “Orizontul calcarului oolitic cu Mactra podolica” (Jeanrenaud, 1971, p. 68); “Calcarul oolitic de Repedea” (Grasu et al., 2002, p. 287); “Formaţiunea de Şişcani” (hipostratotip), la est de Prut (Ionesi et al., 2005, p 367).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Repedea, la 9 km sud de Iaşi (carierele Pietrăria); (ii) Arealul dintre Siret şi Prut (Răducăneni, Pârâul Pietrei, cf. Ionesi et al., 2005, p. 365 şi fig. 70).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea, groasă de 25 m, este constituită din calcare oolitice, calcare lumaşelice cu Mactra, gresii, nisipuri. Rocile terigene prezintă stratificaţie oblică şi încrucişată. Rar apar lentile de microconglomerate.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Cobălcescu (1862, citat de Ionesi et al. (2005, p. 349); (ii) Jeanrenaud (1971, p.68-69); Grasu et al. (2002, p. 287-297).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Nisipurile de Bîrnova. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Balta-Păun (Ionesi et al., 2005, p. 348 şi figura 65). Limita superioară este marcată de o scurtă întrerupere de sedimentare.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Asociaţiile de faună (173 taxoni) conţin bivalve, gasteropode acvatice şi terestre, vertebrate, foraminifere, ostracode (Ionesi et al., 2005, p. 353-360, Tabelul 32).
10. Mediul depoziţional: Biofaciesul indică mediu marin cu caracter salmastru accentuat (Mactra, Plicatiforma, Terebralia).
11. Corelări: Formaţiunea de Repedea se corelează cu Formaţiunea de Şcheia (Ionesi et al., 2005, p. 376) şi cu Formaţiunea de Bălăneşti şi Formaţiunea de Bujor din Republica Moldova şi cu Formaţiunea de Măgura.
Literatura citată
Grasu C., Brânzilă M., Miclăuş Crina, Boboş I., 2002, Sarmaţianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali. Ed. Tehnică, 407 p.
Ionesi L., Ionesi Bica, Lungu A., Roşca V., Ionesi V., 2005, Sarmaţianul mediu şi superior de pe Platforma Moldovenească. Ed. Academiei, 558 p.
Jeanrenaud P., 1971, Harta geologică a Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut. An. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 17, 65-77.