1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Valanginian inferior (Berriasian după Avram et al., 1996, fig. 5 la p.22).
4. Sinonimie: “The upper complex (the multicoloured or the variegated complex)” (Pătruţ et al., 1983, p.121); “Amara Formation (“Zăvoaia Mbr.”)” (Avram et al., op. cit., fig. 5 la p. 22).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Formaţiunea este prezentă de la Valea Ialomiţei spre vest, până la Dunăre. In foraje este cunoscută la Călăraşi, Dragoş Vodă, Slobozia, Amara, Nicoleşti, Padina, Tatuleşti (Pătruţ et al., op. cit., p. 121 şi pl. A); Harta geologică 1:200,000, foaia 45-Călărași, carourile a2, b1, c2; foaia 37-Brăila, caroul c1.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Nu a fost desemnată o secţiune tip. Formaţiunea constituie o stivă de 50-70 m grosime, de calcare micritice alternând cu calcare intrasparitice, calcare argiloase şi merne cenuşii, verzui, brun-ciocolatii sau roşii; (ii) Calcarele sunt mai abundente în partea nordică a Platformei Moesice, unde sunt de obicei feruginoase. De la vest spre est calcarele sunt substituite progresiv cu argile pestriţe. Această unitate litostratigrafică numită şi Membrul de Zăvoaia (Avram et al., op. cit., fig. 5 la p. 22) este situată la partea superioară a Formaţiunii de Amara.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Pătruţ et al. (op. cit., p. 121); (ii) Vinogradov (1983, p. 127-128).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Complexul Median (Calcarele cu Anchispirocyclina lusitanica) (= Membrul de Cireşu al Formaţiunii de Amara). Limita superioară este la contactul cu roci în care apar exploziv Trocholina elongata, de vârstă valanginian superioară (= Formaţiunea de Cernavodă, cf. Avram et al., op. cit., fig. 5 la p. 22).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) calcarele conţin lituolide, miliolide, ostracode, Favreina, alge (Macroporella embergeri).
10. Mediul depoziţional: Această unitate litostratigrafică constituie o secvenţă regresivă care încheie un ciclu început cu Calcarele cu Anchispirocyclina lusitanica.
11. Corelări:
Literatura citată
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Pătruţ I., Costea I., Vinogradov C., Comşa Doina, Osman L., Herescu Anastasia, Oprea Olga, Bonig Hortensia, 1983, The pre-Albian Cretaceous sedimentary in the foreland of the Romanian Carpathian Mountains. AN, 59, 119-126.
Vinogradov C., 1983, Les formations rouges située a la limite Jurassique-Crétacé et de l'Aptien des unités d'avant-pays des Carpathers roumaines. AN, 59, 127-133.