1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (ii) Formaţiunea de Lugaş conţine membrii: Şisturile de Peştiş Inferioare şi Superioare, Calcarul de Vida Inferior şi Superior, Calcarul de Butan, Dolomitul de Butan (Patrulius, în Patrulius et al., 1979, p. 4; Patrulius, în Bleahu et al., 1981, p. 9); (iii) Apusenidele Nordice – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Anisian superior.
4. Sinonimie: “formaţiunea de Lugaş” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 128); “The Lugaş Formation” (Patrulius, în Patrulius et al., 1979, p. 4); “Lugaş Formation” (Patrulius, în Bleahu et al., 1981, p. 9, Mantea, 1985, p. 18).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată, probabil Valea Vida, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986); (ii) Formaţiunea are extindere limitată, în partea centrală a Munţilor Pădurea Craiului şi în zona Padiş din partea centrală a Munţilor Bihor (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 128).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p. 128) în alcătuirea Formaţiunii de Lugaş, groasă de până la 200 m, intră următoarea succesiune:
- Calcarul de Vida, cu grosimi de 20-120 m
- Şisturile de Peştiş, groase de 10-50 m
- Calcarul de Butan, de 10-50 m.
Ulterior, Patrulius (în Patrulius et al., 1979, p. 4-5) precizează următoarea succesiune de termeni litostratigrafici în cuprinsul Formaţiunii de Lugaş (în ordinea succesiunii stratigrafice): Şisturile de Peştiş Inferioare – Calcarul de Vida Inferior – Şisturile de Peştiş Superioare – Calcarul de Vida Superior. Calcarul de Vida Superior este înlocuit în zonele marginale cu Calcarul de Butan şi cu Dolomitul de Butan.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p. 128).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Dolomitele Superioare. Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Wetterstein.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Bivalve (Costatoria costata, “Gervillia” mytiloides [?=“G.” modiolaeformis], Entolium discites), crinoide, entroce de Dadocrinus, gasteropode mici, formând lumaşele, dasicladacee (Physoporella dissita, P. pauciforata, Oligoporella), foraminifere (nodosarii, Austrocolomia, glomospire, Meandrospira dinarica) (Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p. 128).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Bordea S., Lupu M., Ştefan A., Patrulius D., Panin Ştefana, 1981, The structure of the Apuseni Mountains. Carp.-Balkan. Geol. Assoc., XII Congr., Bucharest, Romania, Guidebook Series no. 23, 106 p.
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Costea C., 1986, Harta geologică scara 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Mantea G., 1985, Geological studies in the upper basin of the Someşul Cald Valley and the Valea Seacă Valley region (Bihor-Vlădeasa Mountains). AN, 66, 5-89.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Bleahu M., Bordea S., Dumitrică P., Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Panin Ştefana, Popa Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Mantea G., Mirăuţă Elena, 1979a, Studiul biostratigrafic şi petrologic al formaţiunilor triasice din pânzele de Codru (Munţii Apuseni) pentru stabilirea de repere paleontologice şi litologice în vederea corelărilor tectono-faciale. Raport Fond Geologic I.G.R.
Patrulius D., Bleahu M., Antonescu E., Baltres A., Bordea S., Bordea Josefina, Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Panin Ştefana, Popa Elena, Tomescu Camelia, 1979b, The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru nappe-system (Apuseni Mountains). III-d Triassic Coll., Carpatho-Balkan Geol. Assoc., 2-7 October 1979, Guidebook to Field trip.