1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Complexul Marnelor Nisipoase Policolore conţine: Orizontul Marnelor Nisipoase Roşii, Orizontul Marnelor Cenuşii Nisipoase fără Stratificaţie, Orizontul Marnelor Pătate; (iii) Cuvertura posttectonică a Dacidelor Mediane, pe versantul sudic al Leaotei.
3. Vârsta: Senonian (Santonian - Maastrichtian inferior).
4. Sinonimie: “gresii roşii marnoase cu glauconit” (Murgeanu et Patrulius, 1957, p. 11); “Marne nisipoase roşii şi nisipuri glauconitice”(Ştefănescu et al., 1983, pe Harta geologică 1:200,000, foaia 35-Tîrgoviște, caroul a1;Harta geologică 1:50,000, foaia 128a-Cîmpulung-Muscel).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Zona Stoeneşti - Pucheni, Bădeni; (ii) Valea Neamţului, Valea Bivolarul, Valea Perilor, Valea Glodului, Valea Mitoii, Valea Dobriţei, Valea Adâncă, jud. Dâmboviţa; Harta geologică 1:50,000, foaia 128a-Cîmpulung-Muscel (Ştefănescu et al., 1983).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Mihăilescu (în Patrulius et al., 1977, p. 47-48) Succesiunea stratigrafică include de jos în sus următoarele entităţi:
- Orizontul Marnelor Nisipoase Roşii, gros de 8-12 m “constituit din marne calcaroase, nisipoase, roşii, uneori cenuşii verzui la bază. Roca este în realitate o microbrecie cu elemente colţuroase până la rotunjite de marnocalcar verde şi o matrice nisipoasă roşie sau cenuşie, cu muscovit şi granule de glauconit ”. Elementele breciei ating 3-10 cm la baza succesiunii (Valea Bivolarul, Valea Mitoii, Valea Dobriţei)
- Orizontul Marnelor Cenuşii Nisipoase fără Stratificaţie, de 5-15 m grosime, “este constituit din marne calcaroase puţin stratificate care trec uneori la adevărate gresii marnoase ”(Valea Dobriţei)
- Orizontul Marnelor Pătate, gros de 3-8 m, “este constituit din marne calcaroase cenuşii verzui cu pete vişinii; el trece gradat la marnele cenuşii subjacente, dar la partea superioară acest orizont are o limită netă.”
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mihăilescu (în Patrulius et al., 1977, p. 47-48).
8. Limite: Limita inferioară probabil discordantă, este la contactul cu Orizontul Marnocalcarelor Verzi (membru al Complexului Marnelor Nisipoase Cenuşii). Limita superioară este la contactul cu Complexul Marnelor Roşii.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In Orizontul Marnelor Nisipoase Roşii la Bădeni este cunoscut de mult timp (Ştefănescu, 1884, citat de Murgeanu et Patrulius, 1957, p. 11) punctul fosilifer care a furnizat o faună de echinizi (Micraster glyphus, Conulus conicus, Echinocorys cf. vulgaris, Micraster rostratus, Isomicraster sp.). Microfauna conţine o asociaţie santonian-campanian inferioară. O asociaţie de microfaună indică vârsta Campanian superior a Orizontului Marnelor Cenuşii Nisipoase Fără Stratificaţie. Microfauna Orizontului Marnelor Pătate (Tritaxia macfadyeni, Globotruncana arca, G. lapparenti lapparenti, G. coronata, G. calcarata, Eponides bronnimanni) indică vârsta Maastrichtian inferior.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Murgeanu G., Patrulius D., 1957, Cretacicul superior de pe marginea Leaotei şi vârsta conglomeratelor de Bucegi. Buletin şt. Acad., Geol., Geogr., 2, 1, 5-21.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Dumitrică P., Gheorghian Mihaela, Grădinaru E., Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, 1977a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni în vederea stabilirii de etaloane pentru corelarea forajelor profunde (partea a II-a). Formaţiunile triasice din pânzele bucovinice şi din “seria“ de Braşov. FG, 102 p.
Patrulius D., Alexandrescu Gr., Antonescu E., Avram E., Bombiţă G., Bratu Elena, Ion Jana, Lupu Denisa, Manoliu Eugenia, Mihăilescu N., Neagu T., Papiu V.C., Tăutu Elena, 1977b, Studiul complex macro şi micropaleontologic al Cretacicului şi Paleogenului din Carpaţii Orientali, în vederea corelării optimizate a depozitelor favorabile acumulărilor de substanţe minerale utile. Raport Fond Geologic I.G.R., 157 p.
Ştefănescu M., Ghenea C., Dimitrescu R., Mihăilescu N., Dinică I., Gheuca I., Mărunţeanu Mariana, Ghenea Ana, Ştefănescu Marina, Andreescu I., Mihăilă N., 1983, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 128a-Cîmpulung-Muscel.