1. Statutul numelui: Acceptat.
2.Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează(i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Seriei de Bobu; (iii) Pânza de Bobu (Dacide Externe).
3. Vârsta: Albian.
4. Sinonimie: “Gresii masive şi conglomerate” (Săndulescu et al., 1989, p. 6); ?”Membrul de Babeş” (Marinescu, 1972, din Avram, în Baltres et al., 2001).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Muntele Babeş şi Muntele Faţa lui Gherghel, la vest de mănăstirea Cheia (Popescu, 1958, p. 173 şi harta geologică de la fig. 2); (ii) Pâraiele Bobu, Stancea, Mogoş, vest Măgura Nebunii (Popescu, ibidem şi harta geologică de la fig. 2); Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 28-Braşov, caroul d4 (Patrulius et al., 1967, 1968a).
6. Secţiunea tip; variaţii de facies: După Popescu (idem, p. 172-173) stiva sedimentară de 600 m grosime este constituită din gresii micacee moi, msive, cu granulaţie medie şi gresii conglomeratice cu 2-3 intercalaţii cu grosimi variabile de marne micacee cenuşii ce cuprind gresii subţiri. Gresiile masive devin mai subţiri şi se destramă spre sudul ariei de dezvoltare a complexului (Pâraiele Bobu, Stancea, Mogoş, vest Măgura Nebunii). Spre nord (Valea Neagra, Muntele Babeş, Valea Cheiţa, Muntele Balaban) locul gresiilor este luat treptat de conglomerate puternice cu elemente de şisturi cristaline, gresii dure şi calcare (mai rare). Săndulescu et al. (ibidem) caracterizează acest membru astfel: “Conglomerate polimictice cu matrice grezoasă ce alternează şi trec atât în sens lateral cât şi pe sens vertical la microconglomerate şi gresii masive. Intre aceste roci se intercalează siltite şi marne siltice cenuşii. Intreg pachetul de roci detritice masive este înlocuit atât spre est cât şi spre sud de depozite ritmice aparţinând Stratelor de Pârâul Mogoş”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (ibidem).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Pârâul Mogoş; în restul succesiunii limita este diacronică (trece lateral la Stratele de Pârâul Mogoş). Limita superioară este la contactul cu Complexul marno-grezos, micaceu, cu siderite.
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Nu sunt citate fosile.
10. Mediul depoziţional: Marin, turbiditic proximal.
11. Corelări:
Literatura citată
Baltres A., Avram E., Bordea S., Iamandei S., Ion Jana, Popescu G., Mihăilescu N., Rusu A., Stănoiu I., Ţicleanu M., Mărunţeanu Mariana, 2001, Studii biostratigrafice asupra depozitelor mezozoice şi neogene din România. Nomenclatura litostratigrafică a României. Raport Fond Geologic I.G.R.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968a, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Popescu Gr., 1958, Contribuţii la stratigrafia flişului cretacic dintre valea Prahovei şi valea Buzăului cu privire specială asupra văii Teleajenului. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 3, 3-4, 159-199.
Săndulescu M., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Lexiconul litostratigrafic al formaţiunilor cretacice, paleogene şi miocene din Carpaţii Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 66 p.