1. Statutul numelui: Propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Acest complex este o unitate tectono-stratigrafică în alcătuirea căreia intră următoarele formaţiuni mezozoice (v. fişele acestora): Formaţiunea de Camena, Fm. de Uspenia, Fm. de Başpunar, Spilitele de Başpunar, Megabrecia de Cârjelari, Fm. de Nalbant din zona Faliei Peceneaga-Camena, Gresia de Padarniţa. Complexul include, posibil, şi blocurile constituite din roci paleozoice de la Cârjelari, şi de la nord de Camena; (iii) Dobrogea de Nord.
3. Vârsta: ?Cretacic inferior (pre-Cenomanian), fără alte precizări.
4. Sinonimie: “Cîrjelari-Camena Outcrop Belt” (Grădinaru, 1984, p. 65; 1988, p. 97); “Complexul de Cârjelari-Ceamurlia” (Baltres, în Baltres et Antonescu, 1998, p. 24; Baltres, 2004-2005, p. 37).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Nu există o localitate tip ci o arie tip care coincide cu răspândirea geografică a Complexului în Jud. Tulcea; (ii) Complexul de Cârjelari-Ceamurlia constituie culoarul tectonic (maximum 2,6 km lăţime), lung de 36 km, care se extinde de la NV de Cârjelari până la SE de Ceamurlia de Sus, urmărind traseul Faliei Peceneaga-Camena, la nord de aceasta; Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 38-Tulcea, carourile c2, c3, d3 (Mirăuţă et al., 1967; 1968); Harta geologică a României, 1: 50,000 foile 152b-Cârjelari (Szasz et al., 2012), 153a-Babadag ( Szasz et al., 1981; 2018), 153c-Ceamurlia (Mureşan et al., 1986; 1987).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Nu a putut fi definită o secţiune tip deoarece formaţiunile care iau parte la constituirea Complexului alcătuiesc un mozaic de blocuri geologice delimitate de falii de translaţie orizontală, blocuri între care nu există relaţii stratigrafice normale, ci raporturi structurale complicate.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Baltres (în Baltres et Antonescu, 1998, p. 24-45); Baltres, op. cit., 2004-2005.
8. Limite: O limită stratigrafică inferioară nu există pentru că acest complex tectono-stratigrafic este o unitate allohtonă generată de-a lungul culoarului tectonic Peceneaga-Camena. In schimb există o limită tectonică - falia de translaţie orizontală Peceneaga-Camena - care delimitează spre sud complexul, punându-l în contact cu şisturile verzi ale Platformei Moesice. Complexul este acoperit transgresiv de depozitele cenomaniene ale Formaţiunii de Iancila. Acestea maschează cel de al doilea accident tectonic care delimitează această unitate tectono-stratigrafică spre nord. Vârsta Formaţiunii de Iancila indică un terminus ante quem a fost generat Complexul, iar vârsta post- Cuvinte cheie: Dobrogea de Nord, Litostratigrafie, Triasic, Jurasic, ?Cretacic inferior.Tithonian a Megabreciei de Cârjelari, din componenţa Complexului, are valoare de terminus post quem.
9. Originea unităţii: : Geneza Complexului de Cârjelari-Ceamurlia este legată exclusiv de evenimente tectonice şi se datoreşte antrenării a variate blocuri geologice de-a lungul faliei de transcurenţă senestră care separă Dobrogea de Nord de Platforma Moesică. Complexul ocupă un îngust culoar tectonic. Procesele tectonice care l-au generat au avut loc exclusiv în mediu continental, în care rocile ductile ale Formaţiunii de Nalbant au acţionat ca lubrifiant, în cursul deplasării blocurilor tectonice.
Literatura citată
Baltres A., 2004-2005, Unităţile litostratigrafice mezozoice, pre-Cenomaniene din Dobrogea de Nord (partea a II-a). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 35-60.
Baltres A., Antonescu E., 1998, Studii biostratigrafice asupra depozitelor mezozoice şi neogene din România. Stratigrafia depozitelor triasice şi jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R.
Grădinaru, E., 1984, Jurassic rocks of North Dobrogea. A depositional-tectonic approach. ). Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 28, Bucureşti, 61-72.
Grădinaru, E., 1988, Jurassic sedimentary rocks and bimodal volcanics of the Cârjelari-Camena outcrop belt: Evidence for a transtensile regime of the Peceneaga-Camena Fault. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 33, Stud. Cerc. Geol., 33, 97-121.
Mirăuţă O., Mutihac V., Bandrabur T., Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea. Notă explicativă. Inst. Geol., Bucureşti.
Mirăuţă O., Mutihac V., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea.
Mureşan M., Mureşan Georgeta, Seghedi Antoneta, Robu N., Robu Lucia, Szász L., Ion Jana, Rădan S., Oaie G., Grădinaru E., 1986, Elaborarea hărţilor naţionale geologice, hidrogeologice, metalogenetice şi geofizice scara 1:50,000 foaia 153c- Ceamurlia (pregătire). Raport Fond Geologic I.G.R.
Mureşan M., Mureşan Georgeta, Seghedi Antoneta, Oaie G., Robu N., Robu Lucia, Szasz L., Ion Jana, Ghenea C., Grădinaru E., Ştefan A., Mihăilescu N., Codarcea Venera, Rădan S., 1987. Harta geologică a României, scara 1:50,000 foaia 153c- Ceamurlia (definitivă). Raport Fond Geologic I.G.R.
Szasz L., Mirăuţă Elena, Mureşan M., 1981, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 153a-Babadag.
Szasz L., Mureşan M., Seghedi A., Oaie I., Baltres A., Lupu M., Ştefan A., Roşu E., Întorsureanu I., Ghenea C., 2012, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia152b-Cârjelari.
Szasz L., Baltres A., Mirăuţă Elena, Mureşan M., Mihăilescu N., Ghenea C., 2018, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 153a-Babadag.