1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor. (iii) Apusenidele Nordice – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Barremian-Apţian inferior.
4. Sinonimie: “Calcare cu miliolide” (Bleahu et al., 1980, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 56b-Poiana Horea); “The limestone with miliolids” (Mantea, 1985, p. 39); “calcarul cu miliolide” (Mantea, 1985, p. 78); “Calcar cu miliolide” (Bleahu et al., 1985, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa; Mantea et al., 1987, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 41d-Răchiţele).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Grabenul Someşului Cald (Platoul Humpleu, Onceasa-Poarta Alunului, Căciulata, Valea Alunul Mic, Prislop-Valea Firei, Valea Stanciului) (Mantea, 1985, p. 78, pe Harta geologică 1:50,000, foile 41d-Răchiţele, 56a-Pietroasa, 56b-Poiana Horea).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Mantea (1985, p. 39) Calcarul cu Miliolide “represents a succession of grey limestones in banks of 60-80 cm, displaying a large spectrum of microfacies. The dominant micritic one is rich in benthonic foraminifers, out of which miliolids are worthy of note....Sometimes, the micrites appear associated with bioclastites, intrabiosparites and even oolithic levels with sparitic cement rich in micro and macrofossils, of wackestone type. Grey micrites with oncoids resembling to the Albioara Limestone (Tithonian) can be often found”. Calcarul cu Miliolide poate atinge grosimi de peste 60 m (Valea Ponor, Valea Alunul Mic, Platoul Humpleu-Poiana Mărului). In Valea Onceasa şi Piatra Colţului are sub 30 m grosime. Mantea (1985, p. 40) descrie din Platoul Humpleu următoarea succesiune:
- 12 micrite cu gasteropode, miliolide şi alte foraminifere (Trocholina buchi, Cuneolina hensoni, Pfenderina globosa)
- 12 m biolitit urmat de calcarenite în care sunt prezente frecvent oncoide ovale, structurate. Biolititul conţine Orbitolinopsis capuensis, Neomeris cretacea, Ethelia alba, Bacinella irregularis, Aeolisacus inconstans şi miliolide. Calcarenitele conţin Salpingoporella muelhbergii, Paleodictyoconus, miliolide.
- 15 m pelsparite în care sunt intercalate biostrome cu pahiodonte mici (Requienia minor), echinoderme, brahiopode şi variate foraminifere şi dasicladacee. La partea terminală se găseşte un orizont intrabiosparitic cu Boueina pygmaea şi Paleorbitolina lenticularis.
Alte succesiuni descrise de acelaşi autor provin din Valea Alunul Mic, Piatra Colţului, Valea Ponor, Valea Firea-Ponor, etc. (Mantea, 1985, p. 40-42).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Mantea (1985, p. 39-42; 78-79).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Calcarul cu Laminaţie Fenestrală. Limita superioară este la contactul cu Calcarul cu Orbitolinide.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Variate foraminifere şi alge (Mantea, 1985, p. 40-42).
10. Mediul depoziţional: Marin, de back-reef cu nivel energetic scăzut (Mantea, 1985, p. 79).
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Dimitrescu R., Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., 1980, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56b-Poiana Horea.
Bleahu M., Bordea Josefina, Mantea G., Cioflică Gianina, Ştefan A., Popescu A., Marinescu F., Bordea S., 1985, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa.
Mantea G., 1985, Geological studies in the upper basin of the Someşul Cald Valley and the Valea Seacă Valley region (Bihor-Vlădeasa Mountains). AN, 66, 5-89.
Mantea G., et al., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 41d-Răchiţele. Raport Fond Geologic I.G.R.