1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Beiuş.
3. Vârsta: Badenian.
4. Sinonimie: “Le Tortonien entre les villages de Vintir et de Răbăgani” (Paucă, 1936, p. 136); “Răbăgani Fm.” (Marinescu et al., 1989, p. 185).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Răbăgani, pe versantul stâng al Văii Holodul, jud. Bihor (v. harta geologică în Paucă, 1936); (ii) Intre Vintir şi Răbăgani, Spinuş, Highiş, Coşdeni, Forosâg, Râpa, zona dintre Bucuroaia şi Tăşad; Harta geologică 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei, caroul d1 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 40c-Răbăgani (Bordea et al., 1993; 1995).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Paucă (1936, p. 137) descrie alcătuirea litologică a formaţiunii: gresii şi conglomerate mărunte, în general cuarţoase, cu ciment calcaros care conţine un detritus abundent alcătuit din fragmente de Lithothamnion. Resturile fosile sunt reprezentate de noduli de diferite dimensiuni de L. ramoisissimum, rare Pectinide şi fragmente rulate de echinoderme. La est de Vintir sunt citate calcare cu Serpulide, briozoare şi frecvente foraminifere. In zona dintre Bucuroaia şi Tăşad (în văile Baciu şi Muncel-Cernişoara) este prezent un facies recifal cu corali, Lithothamnion şi Ostreide, în care se găseşte o faună abundentă
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Paucă (1936, p. 136-148); (ii) Marinescu et al. (1998, p. 185).
8. Limite: Limita inferioară, discordantă, este la contactul cu calcare triasice. După Marinescu et al. (1998, p. 185) peste Formaţiunea de Răbăgani urmează Formaţiunea de Căbeşti..
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Alge Rhodoficee (Lithothamnion ramoisissimum), echinoderme (Scutella vindobonensis, Clypeaster), foraminifere (Polystomella crispa, Nonionina depressula, Rotalia, Nodosaria, Discorbina, Polymorphina, Truncatulina). Din zona Tăşad-Bucuroaia este citată o bogată faună cu numeroase specii de moluşte alături de care apar spongieri (Cliona), corali (Heliastrea reussana), echinide, briozoare, Scaphopode, viermi (Paucă, 1936, p. 143-144).
10. Mediul depoziţional: Marin de mică adâncime, cu recifi de Lithothamnion.
11. Corelări:
Literatura citată
Bordea S. et al., 1993, 1995, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40c-Răbăgani (pregătire). Raport, F. G.
Bordea S. et al., 1995, Harta geologică scara 1:50,000, foaia 40c-Răbăgani (pregătire). Raport, F. G.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Paucă M., 1936, Le basin Neogene de Beiuş. AN, 17, 133-223.