1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Apusenidele Nordice, Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului, Grabenul Remeţi).
3. Vârsta: Neocomian (Hauterivian).
4. Sinonimie: “calcare negre, bituminoase, lacustre, cu Characee (Atopochara, Porochara, Clavator), ostracode, Clypeina parvula” (Patrulius, în Patrulius et al., 1968, p. 22); “Calcarul cu characee” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 207; Patrulius et al., 1982, p. 59, 70); “Calcaire à characeae” (Popa, 1981, p. 246); “Chara lime muds” (Mantea, în Baltres et Mantea, 1995, p. 55) şi “Chara ls.“, în fig. 9, p. 56, fig. 10, p. 57 din aceeaşi lucrare).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) ?Chicera Şoimului, Munţii Pădurea Craiului, jud. Bihor; (ii) Formaţiunea are răspândire constantă în Munţii Pădurea Craiului şi în Grabenul Remeţi (Popa, în Patrulius et al., 1982, p. 70).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius (în Patrulius et al., 1974, p. 18) “Acest calcar de obicei negru, gros de 0,50-1,50 m, prezintă o dezvoltare constantă pe teritoriul Pădurii Craiului. Este micritic, uneori marnos, mai mult sau mai puţin bituminos.”. Local, în bază remaniază oolite de bauxită roşie (D. Pleşu) sau fragmente de calcare albe, jurasice (Groapa Sturzului, Secătura Brătcanilor) (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 207). Peste bauxitele de la D. Şoimului-Chicera Tarbii stau calcare roşcate cu miliolide (Patrulius et al., 1982, p. 59). In mina Brusturi Calcarul cu Characee are 3 m grosime. La D. Ana, vest D. Secătura sunt prezente intercalaţii de brecii cu claste de calcar cu characee, interpretate ca brecii de desicaţie (Patrulius et al., 1982, p. 60). In estul Munţilor Pădurea Craiului (Valea Izvorului, Valea Cornilor) are 2-5 m (Popa, 1981, p. 246).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius în (Patrulius et al., 1974, p. 18).
8. Limite: In Munţii Pădurea Craiului limita inferioară, transgresivă, peste bauxite (D. Şoimului, Chicera Tarbii) ori peste Calcarul de Albioara. Limita superioară este la contactul cu Calcarul cu Gasteropode (Mantea, în Baltres et Mantea, 1995, fig. 10 la p. 57) sau cu Calcarele de Valea Mnierii (Popa, în Patrulius et al., 1982, p. 91).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Atopochara trivialis, Clavator harrisi, Porochara (Patrulius, 1976, p. 207, citând pe Dragastan et al., 1967). Patrulius et al. (1974, p. 18) citează characee, gasteropode mici de tipul neritinelor, în asociaţie cu ostracode. Uneori, la câţiva decimetri deasupra bazei sunt prezente foraminifere bentonice (inclusiv miliolide).
10. Mediul depoziţional: După Patrulius (1974, p. 18) “Fosilele pe care le conţine... indică în general depunerea într-un mediu lacustru.”. Prezenţa miliolidelor indică un mediu salmastru.
11. Corelări:
Literatura citată
Baltres A., Mantea G., 1995, Sedimentologic evolution of Bihor Carbonate Platform (Northern Apuseni Mountains – Romania). Travaux ICSOBA, 22, 24, 43-59.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Patrulius D., 1974, Duranddelgaia et Miseia, deux nouveaux gennes de rudistes du Sénonien de Pădurea Craiului (Monts Apuseni). D. S. Inst. Geol., 60, 3, 169-180.
Patrulius D.,1976, Les formations mésozoïques des Monts Apuseni Septentrionaux: Corrélation chronostratigraphique et faciale. ). Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 20, 1, 49-57.
Patrulius D., Ştefănescu M., Popa Elena, Popescu Ileana, 1968b, Geology of the Inner Zones of the Carpathian Bend. Intl. Geol. Cong., XXIII Session, Guide to Excursion 50AC, Romania, 50 p.
Patrulius D., Mantea G., Bordea S., Bordea Josefina, Popa Elena, Ştefănescu M., 1974, Studiul de sinteză al formaţiunilor tithonice şi barremiene din Autohtonul de Bihor, între: Crişul Repede şi Someşul Cald în vederea descoperirii de noi perimetre purtătoare de zăcăminte de bauxită. Raport, 28 p.
Patrulius D., Popa Elena, Tomescu Camelia, Popescu Ileana, Iordan Magdalena, Pop G., Panin Ştefana, Bordea S., 1982, Cercetări biostratigrafice pentru corelarea formaţiunilor mezozoice. Formaţiuni jurasice şi neocomiene din Apusenii de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R., 117 p.
Popa Elena, 1981, La biostratigraphie des formations mésozoiques de la partie orientale de Pădurea Craiului (Monts Apuseni). AN, 58, 203-282.