1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Cuvertura post-tectonică a Pânzei Getice.
3. Vârsta: Eocen mediu (Luteţian) şi Eocen inferior (Cuisian).
4. Sinonimie: “Albeşti (Calcaire d'...)” (Popescu Voiteşti, în Macovei et al., 1956, p. 3); “Calcarul nummulitic de Albeşti”, “Eocenul de la Albeşti - Muscel” (Oncescu, 1957, p. 305); “Calcare cu nummuliţi” (pe Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 128a-Câmpulung - Muscel).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Albeşti, la nord-vest de Câmpulung - Muscel, jud. Argeş, carierele “Comănescu” şi “Măţăoanu - Gava - Voicu Stan” din centrul satului; (ii) Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 35-Tîrgoviște, caroul a1 (Murgeanu et al., 1968a, Patrulius et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 128a-Câmpulung-Muscel (Ştefănescu et al., 1983).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Popescu Voiteşti (idem, p. 4) dă următoarea descriere: “calcaire organogène, grossier, compact, gris-blanchâtre ou jaunâtre, par places même rougeâtre, littéralement pétri de Nummulites, passant, graduellement, vers la base à un grès quartzeux dur, grossier ou même conglomératique, gris-blanchâtre ou rougeâtre, très pauvre en restes organiques et vers la partie supérieure à un calcaire gréseux, moins compact, pauvre en Nummulites, mais, très riche en rognons de Lithothamnium”. După Bombiţă (în Patrulius et al., 1977b, p. 132-133) Calcarul de Albeşti are apromaxiv 25 m grosime şi este constituit din trei intervale litologice:
- Orizontul inferior, gros de 10 -12 m, aflat în exploatare în anul 1977, cu piatră asemănătoare celei din orizontul superior care însă are un conţinut mai mare de cuarţ (5-6%) şi conţine mai multe alge corallinacee (rhodoficee) şi are matrice mai abundentă. Roca e mai poroasă, mai moale. Calcarul acestui orizont cenuşiu-albăstrui murdar poate fi extras din strat sub formă de blocuri mari, dar frecventele diaclaze subminează în timp roca.
- Orizontul mijlociu, de 5-6 m grosime, este constituit din calcar poros, afânat, cu 5-8% cuarţ cu mai multe matrice, uneori devine uşor marnos. Sunt prezente frecvent alge corallinacee, dinţi de selacieni. Roca are culoare gălbui-ruginie cu zone roz-ocru. Calcarele orizontului mijlociu sunt evitate la exploatare. Microfaciesul este de tip wackestone.
- Orizontul superior, de 7-8 m grosime, a fost intens exploatat pentru piatră de calitate. In cele două cariere de la Albeşti din acest orizont se păstrază doar eşantioane pe halde. Expus agenţilor atmosferici acest calcar alb-gri se disolvă, se descuamează, lăsând la vedere abundente foraminifere mari şi cochilii de moluşte. Microfaciesul este de tip packstone slab nisipos (3% cuarţ), relativ compact, cu puţină matrice.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Gr. Ştefănescu (1872, citat Gr. Ştefănescu, 1897, p. 19). Prima semnalare în 1864 făcută de Gr. Ştefănescu (cf. Gr. Ştefănescu, 1897, p. 68); (ii) Popescu Voiteşti (1909, 1911); Oncescu (idem, p. 305).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu gresii cenuşii şi conglomerate roşcate care stau direct pe cristalin sau cu roci senoniene (marne cu inocerami) (Oncescu, idem, p. 303). Limita superioară este la contactul cu nisipuri slab cimentate, oligocene care se aştern pe o suprafaţă de eroziune (Popescu Voiteşti, 1956, p. 4).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):(i) Nummuliţi (Nummulites distans, N. tschihatscheffi, N. irregularis), Assilina, Operculina, Orthophragmina, Serpula spirulea, Ranina marestiana, dinţi de Lamna, Carcharodon, Terebratula hilarionis, Conoclypeus conoideus, moluşte, echinoderme (Popescu Voiteşti, 1956, p. 4; 1912, p. 139-155). Popovici Hatzeg (1896, p. 248) dă o listă de genuri de peşti (Lamna, Odontaspis, Oxyrhina, Carcharodon, Myliobatis). După Bombiţă, Bratu, Tăutu (în Patrulius et al., idem, tabelul 1 şi p. 131-134; 148) Calcarul de Albeşti conţine nummuliţi de vârstă Eocen inferior (Cuisian) (Nummulites exilis, N. globulus, N. pernotus, N. planulatus) şi Eocen mediu (Luteţian) (Nummulites subdistans, N. murchisoni, N. rotularius, N. distans) şi foraminifere planctonice (Subbotina linaperta, S. frontosa, Globigerina eocaena, Morozovella aequa, M. lensiformis, M. subbotinae, Acarinina bullbrooki şi A. div. sp.).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Macovei, G., Atanasiu, I., Codarcea, A., Dumitresco, I., Filipesco, M., Grigoraş, N., Jekelius, E., Kräutner, Th., Macarovici, N., Mateesco, St., Mrazec, L., Murgeanu, G., Paucă, M., Popesco, Gr., Popesco-Voiteşti, I., Preda, D.M., Protesco, O., Simionesco, I., Stefănesco, D., Streckeisen, A., Văscăuţanu, Th., 1956, Roumanie. In: P. Pruvost (ed.) Lexique Stratigraphique International. Europe. Fasc. 13a, 119 p.
Murgeanu G., Patrulius D., Gherasi N., Ghenea N., Ghenea Ana, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Tîrgovişte.
Oncescu N., 1957, Geologia Republicii Populare Române. Ed. Tehnică, 438 p.
Patrulius D., Ghenea N., Ghenea Ana, Gherasi N.,1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Tîrgovişte, 59 p.
Patrulius D., Alexandrescu Gr., Antonescu E., Avram E., Bombiţă G., Bratu Elena, Ion Jana, Lupu Denisa, Manoliu Eugenia, Mihăilescu N., Neagu T., Papiu V.C., Tăutu Elena, 1977b, Studiul complex macro şi micropaleontologic al Cretacicului şi Paleogenului din Carpaţii Orientali, în vederea corelării optimizate a depozitelor favorabile acumulărilor de substanţe minerale utile. Raport, F. G., 157 p.
Popescu Voiteşti I., 1909, Contribuţii la studiul geologic şi paleontologic al regiunii muscelelor dintre râurile Dâmboviţa şi Olt. AN, 2, 207-267.
Popescu Voiteşti I., 1911, Contributions a l'etude stratigraphique du Nummulitique de la Depression Getique (Roumanie Occidentale). AN, 3, 275-372.
Popescu -Voiteşti I., 1912, Contribuţiuni la studiul faunei calcarului nummulitic de Albeşti (Muscel). AN, 4, 138-156, 4 pl.
Popovici-Hatzeg V., 1896, Les couches nummulitiques d'Albeşti (Roumanie). Bull. Soc. géol. Fr., 24, 247-249.
Ştefănescu M., Ghenea C., Dimitrescu R., Mihăilescu N., Dinică I., Gheuca I., Mărunţeanu Mariana, Ghenea Ana, Ştefănescu Marina, Andreescu I., Mihăilă N., 1983, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 128a-Cîmpulung-Muscel.
Ștefănescu S., 1897, Étude sur les terrains de Roumanie. Contribution a l´étude stratigraphique. Teză, Lille, 178 p.