Calcarele Sublitografice

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Braşov; (iii) Carpații Orientali - Sinclinoriul Dîmbovicioara.

3.  Vârsta: Hauterivian inferior.

4. Sinonimie: “Calcarele sublitografice” (Patrulius, 1963, p.121); “calcare sublitografice” (Patrulius, 1969, p. 108).  

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Dîmbovicioara, (Patrulius, 1963, idem, pe harta geologică însoţitoare la p. 124). Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 28-Brașov, carourile d1, d2 (Patrulius et al., 1967); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 110c-Rucăr (Dimitrescu et al., 1971), 110d-Moeciu (Patrulius et al., 1971).

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Patrulius (1963, idem, p. 121) descrie “calcare sublitografice de culoare cenuşiu deschis-gălbui, uneori roz, cu aspect foarte omogen, în strate subţiri sau în bancuri. Grosimea lor atinge 6 m. Aceste roci sunt fin granulare, sau pseudoolitice şi conţin rare foraminifere biseriate, ostracode şi fragmente de echinoderme.” Un nivel subţire cu noduli roşu-violaceu închis este prezent la sud de cheile de la Peştera Dîmbovicioarei. Peste calcarele sublitografice urmează calcare submarnoase care în zona Dîmbovicioara suportă alternanţe de calcare fin detrifice,uneori brecioase sau subnodulare cu vine glauconitice şi calcare sublitografice.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (1963, ibidem); Patrulius (1969, ibidem).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Orizontul Bazal de Calcare Gauconitice. Limita superioară este la contactul cu Calcarele Microdetritice.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Foraminifere, ostracode, piese de echinoderme.

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: După Patrulius (1963, ibidem) calcarele fin detritice din împrejurimile Dîmbovicioarei sunt echivalente bancului de calcare microdetritice de pe Dealul Sasului.