1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Subcarpatică, subunitatea Pietricica.
3. Vârsta: Eggenburgian – Ottnangian (respectiv Burdigalian).
4. Sinonimie: ”Conglomeratele de Pietricica”.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Subcarpaţii Moldovei între Bacău şi Pietricica, culmea Pietricica (partea externă a zonei subcarpatice); Harta geologică 1: 200,000, foaia 21-Bacău (Dumitrescu et al., 1968; 1970a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): In partea externă a zonei subcarpatice, în culmea Pietricica complexul grezos-conglomeratic atribuit la un moment dat Burdigalianului (Harta geologică 1: 200,000, foaia 21-Bacău) este reprezentat printr-un facies mai grosier, conglomeratic; aici au fost separate la acest nivel stratigrafic Conglomeratele de Pietricica, de vîrstă burdigalian inferioară, cu o grosime de 400-600 m; acestea sunt conglomerate poligene alcătuite din galeţi de şisturi verzi, de gresii şi conglomerate roşii (probabil triasice), de calcare jurasice şi eocene şi de gresie de Kliwa (după Săndulescu, 1962).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Săndulescu (1962), Saulea (1967), Harta geologică 1: 200,000, foaia 21-Bacău, Săndulescu et al. (1980 şi 1995); Marinescu et al. (1998).
8. Limite: Formaţiunea (Conglomeratele) de Pietricica se dispun discordant peste depozite oligocene şi suportă Stratele de Tescani.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Marin cu influenţe continentale.
11. Corelări: Formaţiunea (Conglomeratele de Pietricica) se dezvoltă practic la acelaşi interval stratigrafic ca şi depozitele grosiere ce alcătuiesc formaţiunile de Pleşu şi de Bîrseşti.
Dr. Mircea Ţicleanu, 2009
Literatura citată
Dumitrescu Ion, Mirăuţă Orest, Săndulescu Mircea, Ştefănescu Mihai, Bandrabur Toderiţă, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău.
Dumitrescu I., Săndulescu, M., Mirăuţă, O., Bandrabur, T., 1970a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău, Nota explicativă 74 p., Raport Fond Geologic I.G.R.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.
Saulea Emilia, 1967, Geologie istorică. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti
Săndulescu M., 1962, Stratigrafia si tectonica molasei miocene din regiunea Valea Mare – Berzunt – Onesti. D. S. Inst. Geol., 46, 273 – 292.
Săndulescu M., Micu M., Popescu B., 1980, La structure et la paléogeographie des formations miocènes des Subcarpathes Moldaves. A.G.C.P., Congr. IX, Tecton., 184-197, Kiew.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 5, 3-32
Săndulescu M., Popescu G., Mărunţeanu Mariana, 1995a, Facies and stratigraphy of the Lower and Middle Miocene formations of the Slănic Syncline.RCMNS, Guide to Excursion, Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 6, 1-11.
Săndulescu M., Mărunţeanu Mariana, Popescu Gh., 1995b, Lower-Middle Miocene formations in the folded area of the East Carpathians. X-th Cong. RCMNS, Guide to Excursion B1, R.J.S., 76, 5, 32 p.