Formaţiunea de Miniş

Descarca / Imprima
  1. Statutul numelui: Valid, formal.
  2. Unitatea de rang superior în vare se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii): Depresiunea Zarandului.

3. Vârsta: Badenian superioara (Kossovian); (Nicorici, 1963; Istocescu, 1971, p.63-66; Marinescu et al., 1998).

4. Sinonimie: "Complexul superior vulcanogen", (Istocescu, 1971, p.67-85).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Formaţiunea a fost descrisă în aria localităţii Miniş, jud. Arad, în partea de SV a bazinului Zarand, în zona sa de bordură sudică, din sectorul Miniş-Minişel; (ii): Formaţiunea mai aflorează în Depresiunea Zarand în bazinul văii Minişel, în zona de ridicare Beliu-Carand-Mocrea şi în forajele de la Tinca şi se prezintă în trei faciesuri sincrone: faciesul vulcanogen, faciesul mixt, vulcanogen-sedimentar şi faciesul marnelor tufacee şi al depozitelor organogene (Istocescu, 1971, p. 68). Acestea ocupă zona centrală a depresiunii Zarand, respectiv intermediară şi marginală, către rama bazinului dezvoltându-se faciesul tufaceu-organogen.

6. Secţiunea tip (i); Variații de facies (ii): Formaţiunea de Miniş are o dezvoltare caracteristică în zona văii Minişului unde peste "complexul inferior torenţial" de vârstă Badenian medie, (=Formaţiunea de Botfei), se dispune o suită de roci cu o grosime de aproximativ 50 m, alcătuită din bancuri metrice de argile tufitice elemente de pietriş, gresii tufacee, tufuri cu elemente de calcare cenuşii, tufite fosilifere, calcare marnoase, marne cenuşii tufacee, peste care se dispune un nivel de cca 40 m grosime, constituit dintr-o alternanţă de tufuri andezitice şi 5 nivele de marne tufacee fosilifere, şi având la partea terminală două intercalaţii de aglomerate andezitice. Formaţiunea a fost descrisă de Istocescu (1971, p. 2-73) ca tipică pentru "faciesul marnelor tufacee şi al depozitelor organogene". Vezi si referinţa tip.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) In descrierea originală (Istocescu, 1971, p.67-85) semnalează extinderea mai mare în suprafaţa formaţiunii, faţă de "Complexul inferior torenţial" format în condiţiile continuării activităţii tectonice şi vulcanice în bazin. Referinţe anterioare la stratigrafia acestor formaţiuni găsim la  Peters, Loczy, Petho, Nicorici (în Istocescu, 1971); (ii): Ianovici et al. (1969, 1976); Berbeleac et al. (1984); Marinescu et al. (1998), ultimii ridicând acest "complex" la rangul de formaţiune.

8. Limite: Formaţiunea de Miniş  se dispune, probabil uşor discordant şi transgresiv peste Formaţiunea de Botfei de vârsta badenian-medie, ("torenţială", "tortonian inferioară" după Istocescu, 1971). Marinescu et al. (1998) presupun o lacună de sedimentare exagerat de mare figurată (cca 1 milion ani) între cele două formaţiuni. In suprafaţă, diversele faciesuri ale formaţiunii se extind în tot bazinul, până către Brad (Ianovici et al., 1976, Berbeleac et aL., 1984) dar formaţiunea tip aflorează şi a fost decrisă în zona de bordură a bazinului Zarand, în zona Miniş (Istocescu, 1971). Faciesul vulcanogen este bine reprezentat în sectorul Pancota, Mocrea-Satu Mic, Carand-Sălişte, iar cel mixt apare în zona centrală şi către rama nordică, în sectoarele Beliu-Archis şi Urvis de Beliu-Clit. La partea superioară, această formaţiune suportă probabil după o întrerupere de sedimentare (Istocescu, 1971), "complexul inferior tufaceu diatomitic", considerat de vârsta Volhinian inferioară.  Marinescu et al. (1998) atribuie  Formaţunii de Miniş un interval de vârstă cuprinzând Kossovianul superior şi Volhinianul inferior astfel că formaţiunea de Comăneşti pe care o suportă este atribuită Volhinianului superior.  Probabill ambele variante trebuie încă verificate.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In nivelele mai pelitice, marnoase, calcaroase şi-sau tufacee sunt frecvente cochilii de moluşte. Sunt citate în descrierea originală specii ale genurilor: Ceritium, Neritina, Potamides, Turitella, Terebralia, Natica, Strombus, Ancillaria, Buccinum, Conus, Murex, Divaricella, Loripes, Tellina, Ervilia, Laevicardium, Cardium, Venus, Pecten, Ostrea, Corbula, Oxistele, Panopea, Siliquaria, Teredo, Vermetus, Anomia, Pitaria, Nuculla, Meretrix, Alloides..., alături de briozoare,  tuburi de viermi, şi o asociaţie de Globigerine. Pe lângă resturi de faună acvatică sunt frecvente resturile de plante, de obicei carbonificate. In partea estică a bazinului a fost pusă în evidenţă o bogată asociaţie floristică bazată pe studiul lemnului fosil conservat în faciesul vulcanogen al formaţiunii ( Nagy et.Mârza, 1967, Petrescu et Nuţu, 1970, 1972, Iamandei et Iamandei, 1998, 1999, 2000). Paleovegetaţia conturată, de tipul "deciduous broad-leaved forests", indică pentru Kossovian un paleoclimat temperat-cald; (ii): Asociaţia micropaleontologică evidenţiată de calcarele marnoase cu Lithothamnium alături de asociaţia de moluşte indică "Tortonianul superior" (Istocescu, 1971, p. 66), adică Badenianul superior (=Kossovianul). Faciesul marnelor tufacee de la Miniş reprezintă zona cu Rotalia, Borelis şi Spirialis, ca şi în alte bazine similare, cum e bazinul Şimleu (Clichici, 1966; Nicorici, 1968). Partea superioară a stivei de roci vulcanogen-sedimentare cuprinde o asociaţie de moluşte în care încep să apară Nuculana fragilis, Bitium sp., Corbula sp., Venus sp., şi Turitella turis, Cardium  turonicum, apoi Cardium lithopodolicum  şi Mactra eichwaldi, care ar putea reprezenta deja Sarmaţianul bazal. Istocescu (1971) presupune prezenţa "buglovianului" şi figurează o întrerupere de sedimentare relativ scurtă, corespunzătoare fazei Moldavice de diastrofism, după care urmează "complexul inferior tufaceu diatomitic"din baza Sarmaţianului, dar Marinescu et al. (1998) presupun continuitate de sedimentare cu Sarmaţianul, ba chiar consideră Volhinianul inferior parte a Formaţiunii de Miniş. In forajele de la Tinca succesiunea de marne tufacee, argile şi tufuri însumează grosimi de 60-120 m, au macro şi microfauna asemănătoare şi sunt urmate concordant de depozite sarmaţiene. Uneori conservă resturi de plante, altfel foarte frecvente în rocile formate în faciesul vulcanogen şi mixt.

10. Mediul depoziţional: Reconstrucţia evoluţiei geologice a regiunii în cursul Kossovianului arată un mediu de sedimentare într-o apă puţin adâncă, salmastră cu tendinţe de îndulcire avansată cum arată asociaţiile micro- şi macrofaunistice conservate, cu un intens aport de material vegetal fie din zonele recent inundate şi menţinute ca mlaştini, or chiar emerse. Acest mediu evolua în condiţiile unui calm tectonic instalat în urma transgresiunii rapide din cursul Badenianului (?inferior-) mediu, dar şi în condiţiile unei activităţi vulcanice susţinute, manifestate în calderele din estul bazinului Zarand (Iosasel şi Talagiu) cum arată prezenţa nivelelor de tufite. Era un mediu de ape puţin adânci, relativ liniştite, în care era posibilă sedimentarea liniştită a rocilor tufacee, dar şi curgerile de laharuri de pe pantele (submarine) ale vulcanilor amintiţi.

11. Corelări:  Marinescu et al. (1998), consideră că această formaţiune cuprinde şi Sarmaţianul inferior (Volhinianul inferior) şi, între ea şi formaţiunea subjacentă (Formaţiunea de Botfei) există o lacună de sedimentare pe care o considerăm exagerat de mare (cca. 1 milion ani!), care  ar fi corespunzătoare nivelului evaporitic, absent în  această succesiune, probabil deoarece nu au fost întrunite suficiente condiţii genetice, poate şi datorită aportului de apă dulce de pe zonele emerse învecinate. Istocescu (1971) nu a remarcat o asemenea lacună de sedimentare. Consemnăm totodată şi îndoiala noastră cu privire la existenţa unei asemenea lacune, cu atât mai mult cu cât aproape în acelaşi bazin, în zona Brad, echivalentul nivelului evaporitic a fost semnalat (Antonescu et Mantea, 1966), cât şi asupra includerii Sarmaţianului inferior în totalitate în această formaţiune. In asemenea condiţii formaţiunea discutată ar putea fi echivalentă cu formaţiunile de Borod, Răbăgani, Buituri ori Delineşti, descrise în alte bazine intramontane  miocen-medii din partea de vest a ţării.

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000