1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) In ordine stratigrafică această formaţiune cuprinde următoarele subdiviziuni: Membrul de Valea Boerească, Membrul de Cocorova, Membrul de Lazu şi Membrul cu Cărbuni; (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Ponţian superior – Dacian.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malovăţ, judeţul Mehedinţi; (ii) Partea de vest a Piemontului Getic; Harta geologică, foaia 141d-Ciovârnăşani Motru (Marinescu, 1977).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Este o formaţiune foarte neunitară din punct de vedere litologic. La partea inferioară se dezvoltă marne, argile, argile nisipoase şi nisipuri ponţiene care suportă un pachet gros (ce pot atinge şi 100 de metri) de nisipuri galbene către partea inferioară, deci feruginoase, şi albicioase către partea lor superioară, pachet de nisipuri ce revine stratigrafic Dacianului inferior. In cuprinsul lor, către partea superioară, includ cîteva strate de lignit şi de argile cărbunoase cu grosimi mici şi cu dezvoltare lenticulară. Formaţiunea se încheie cu depozite mai fine, în general argiloase, dar şi cu nivele de nisipuri, care includ mai multe strate importante de lignit (stratele I – IV din Oltenia de Vest).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et al. (1998); (ii) Marinescu (1977; 1978).
8. Limite: Se dispune peste depozitele Formaţiunii de Ilovăţ şi suportă depozite romaniene în facies cărbunos.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Depozitele de la partea inferioară ce revin Ponţinului superior sunt fosilifere şi corespund stratigrafic Stratelor cu Phyllocardium planum planum care indică Bosphorianul. Alături de această specie caracteristică mai pot fi citate Dreissena rimestiensis, Bosphoricardium emarginatm, Didacna subcarinata placida, dar şi altele. În schimb depozitele nisipoase ce revin Dacianului inferior sunt practic lipsite de faună. Ele ar corespunde depozitelor cu pachydacne din restul Bazinului Dacic. Nivele fosilifere apar abia în cuprinsul ultimului membru al formaţiunii (care conţine stratele importante de lignit), dar predomină fauna de apă dulce (cu viviparide şi melanopside), asociată faciesului cărbunos de apă dulce. Stratigrafic acest ultim membru ar corespunde, fără o faună specifică, Dacianului superior (Parscovianului) ale cărui specii caracteristice nu mai pot fi regăsite în partea de vest a Bazinului Dacic datorită apelor ceva mai dulci din acest areal.
10. Mediu depoziţional: Lacustru, cu ape slab salmastre în timpul depunerii marnelor ce revin Ponţianului superior şi cu ape practic îndulcite în cursul întregului Dacian.
11. Corelări: Membrul cu cărbuni al acestei formaţiuni corespunde practic complexului cărbunos de Valea Vişenilor al Formaţiunii de Berbeşti (de vîrstă dacian superioară). Aceasta din urmă este practic echivalentă cu ultimii trei membri ai Formaţiunii de Malovăţ, deci cu acei termeni ce pot fi raportaţi etajului Dacian.
M. Ţicleanu, 2011
Literatura citată
Marinescu F., 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 141d-Ciovârnăşani Motru.
Marinescu F., 1978, Stratigrafia Neogenului superior din sectorul vestic al Bazinului Dacic. Ed. Acad., 155 p.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.