1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Liubcova-Sicheviţa (Bazinul Sicheviţa).
3. Vârsta: Badenian superior.
4. Sinonimie: “Depozitele badeniene ale Bazinului Liubcova-Sicheviţa” (Stancu et al., 1971, p.127); “Liubcova Fm.” (Marinescu et al., 1998, p. 185).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i); Liubcova, jud. Caraş-Severin; (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 31-Reşiţa, caroul d4 (Năstăseanu et Savu, 1968; Năstăseanu et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Stancu et al. (1971, p. 127-129) descriu o succesiune care începe cu brecii, conglomerate şi pietrişuri cu liant argilo-marnos verzui-cenuşiu, cu zone roşcate. In succesiune urmează patru termeni litologici:
a. Nisipuri gălbui, mediu granulare, cu zone roşcate şi cu lentile argiloase cu grosimi centimetrice. Acest interval are 1-2 m grosime.
b. Un nivel cineritic de până la 1,25 m grosime, constituit din tuf dacitic, tufite şi argile tufacee, aflorează pe văile Islaz, Brestelnic, Sicheviţa. In alte părţi acest interval este constituit din 10-12 m marne tufacee cenuşii-albicioase, fosilifere.
c. Un nivel de argile bituminoase şi argile negricioase cu strate centimetrice de cărbuni, urmate de nisipuri cu accidente silicioase, tufite şi argilite albe. Acest nivel este gros în zona Cruşoviţa dar se efilează spre est până la dispariţie. Argilele bituminoase conţin resturi de floră şi de faună.
d. Un nivel cu calcare de apă dulce, care aflorează pe versantul estic al Văii Sicheviţa, la vest de Vârful Gădiţa. Calcarele alb-gălbui şi cenuşii conţin accidente silicioase centimetrice şi fragmente de moluşte, ostracode, Charofite.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stancu et al. (1971, p. 127-130).
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă, este la contactul cu fundamentul de roci metamorfice, cu Granitul de Sicheviţa sau cu calcare cretacic inferioare. Limita superioară este la contactul cu nisipuri şi pietrişuri atribuite Sarmaţianului.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Din argilele bituminoase sunt citate gyrogonite de Charofite (Tectochara, Kosmogyra), frunze şi resturi de tulpini de arbori (Salix, Populus), resturi faunistice de bivalve şi gasteropode (Unio, Melanopsis, Theodoxus, Planorbis, Bulla), vertebre, dinţi şi solzi de peşti.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.
Năstăseanu Sergiu, Savu Haralambie, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31-Reşiţa. Notă explicativă.
Năstăseanu Sergiu, Stanciu Constantina, Ilie Smărîndiţa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31-Reşiţa.
Stancu Josefina, Gheorghian Mihaela Doina, Popescu A., 1971, Studii stratigrafice asupra Miocenului din versantul nordic al Dunării, între Dubova şi pojejena (Carpaţii Meridionali). D. S. Inst. Geol., 57, 4, 119-133.