Calcarul de Agîrbiciu

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Jibou; (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3.  Vârsta: Luteţian inferior (Eocen mediu).

4.  Sinonimie: “Calcarul de Agîrbiciu” (Drăghindă, 1953 ms., citat de Popescu B, et al., 1978, p. 299, nota 14); “Agîrbiciu Limestone”,  “Agîrbiciu Level”, “Agîrbiciu Dolomite” (Popescu B. et al., 1978, p. 299, 301 şi fig. 2 la p. 302).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malul stâng al Văii Agîrbiciu, la VNV de comuna Gilău, jud. Cluj; (ii) Zona Cluj-Huedin. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 10-Cluj, carourile c1, d1, d2, d3 (Saulea et al., 1967; Dumitrescu, 1968).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) In Valea Agîrbiciu Calcarul de Agîrbiciu este constituit din două strate de dolomicrit bioclastic-oolitic, cu stratificaţie oblică. Conţinutul în material terigen (cuarţ, argilă)  este variabil.  Golurile lăsate de oolitele şi bioclastele, disolvate în sedimentele iniţiale au fost ulterior umplute cu gips (Popescu B. et al., idem, p. 299-300). După autorii citaţi Calcarul de Agîrbiciu poate fi considerat ca situat la baza Gipsului Inferior deoarece indică instalarea unui regim evaporitic.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Drăghindă, idem., citat de Popescu B. et al. (idem, p. 299, nota 14); (ii) Popescu B. et al., (idem, p. 300-302).

8.  Limite: Calcarul de Agîrbiciu este intercalat în Formaţiunea de Jibou, la aproximativ 15-20 m sub limita ei superioară. In lucrarea Popescu et al., (idem, fig. 2, p. 302) apare plasat la limita dintre Formaţiunea de Jibou şi Gipsul Inferior.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional: Marginal-marin, expus oscilaţiilor eustatice care au supus sedimentele calcaroase disolvării, dolomitizării şi precipitării gipsului (regim evaporitic).

11.  Corelări: