Formaţiunea de Iloviţa din Depresiunea Bahna-Orșova

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Complexul nisipos cu argile, marne şi calcare (Marinescu et Marinescu, 1962, pe schema stratigrafică anexată); (iii) Depresiunea Bahna - Orşova. 

3.  Vârsta: Badenian.

4.  Sinonimie: "Nivelul nisipos, argilo-marnos" (Marinescu et Marinescu, 1962, p. 186).  

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) satele Iloviţa şi Bahna, jud.Mehedinţi; (ii) Aria de dezvoltare a bazinului Bahna, până la vest de Orşova..

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea se înscrie în depozitele a căror acumulare a fost făcută în continuarea celor anterioare, din Formaţiunea de Curchia. Ea acoperă cea mai mare parte a bazinului. Formaţiunea cuprinde nisipuri siltice cu strate intercalate de argilă ori marne, precum şi cu galeţi mari, de dimensiuni centimetrice (rar). Nisipurile sunt uneori consolidate, grezoase, distincte morfologic în teren;  (ii) La partea superioară a formaţiunii, în dreptul Orşovei, se dezvoltă un pachet de argile şistoase, fine, feruginoase, care capătă uneori aspect disodilic, totdeauna lipsite de faună. Aceste argile s-au găsit în special în zona de ramă a bazinului. Argilele nu depăşesc 30-40 m grosime. Nu trebuie omise resturile vegetale, uneori prezente chiar ca fragmente de trunchiuri silicifiate. Regiunea în care aflorează cel mai bine aceste depozite este aria satului Iloviţa, începând cu valea Curchia, până în apropiere de Orşova.

7.  Referinţe tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et Marinescu (op. cit., p. 186); (ii) Marinescu et al. (1998, p. 185).

 8.  Limite: Formaţiunea de Iloviţa fiind o formaţiune dominant nisipoasă, delimitarea ei faţă Formaţiunea de Curchia este mai tranşantă, aceasta din urmă fiind dominant calcaroasă, ori marnoasă. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Racovăţ.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Conţinutul fosilifer este similar cu cel al Formaţiunii de Curchia, dar mai sărac. Moluştele sunt marine; pot fi menţionate: Brysopssis, Heliastrea reussiana, Aporhais sp., Turritella subangulata, Polinices catena, Vaginella depressa, Lucina globulosa hoernea, Nassa sp., Corbula gibba, Cuspidaria ellegantissima. In mod excepţional a fost găsit un embrion de peşte. Sunt prezenţi  numeroşi solzi. Sunt citate resturi vegetale, inclusiv trunchiuri silicifiate.

10.  Mediul depoziţonal:  Mediul de sedimentare este dovedit a fi fost marin, litoral, liniştit, existând totuşi curenţi, care aduceau nisipuri ori elemente de pietriş. Cel mai calm a fost mediul de depunere al argilelor şistoase.

11.  Corelări: Depresiunea îngustă în care s-au acumulat depozitele Formaţiunii de Iloviţa a devenit treptat un graben, care, în timpul evoluţiei sedimentării, a rămas izolat. Formaţiunea de Iloviţa poate fi corelată cu Formaţiunea de Rugi şi de Lăpugi, din Banat.