Formaţiunea de Ilovăţ

1.  Statutul numelui: In uz.

2.  Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i)  Membrul de Pănătău la partea inferioară şi Membrul cu Cărbuni la partea superioară, pentru sectorul dintre Valea Dâmboviţei şi Jiu; (iii) Depresiunea Getică.

3.  Vârsta: Ponţian inferior şi mediu  (Odessian – Portaferrian).

4.  Sinonimie:

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Satul Ilovăţ, Oltenia de vest, pe Valea Coşuştei; (ii) Piemontul Getic, Oltenia.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies(ii):  (i) Formaţiunea se dispune peste depozite ce revin Meoţianului superior reprezentate litologic prin nisipuri argiloase galben-brune, cu intercalaţii de argile nisipoase cu lamine calcaroase, cu resturi de Congerii. La nivelul Ponţianului inferior (Odessian) se dezvoltă litologic nisipuri argiloase înlocuite apoi cu argile cenuşii, lipsite de stratificaţie, ce cuprind cîteva intercalaţii argiloase fine. Urmează argile slab stratificate, cenuşiu-brune, cu cristale secundare de gips, local cu argile cu spărtură concoidală şi culoare cenuşiu-brună.

7.  Referinţa tip (i);  Alte referinţe (ii): (i) Papaianopol et al. (1995); (ii) Marinescu et al. (1998).

8.  Limite: Se dispune în continuitate de sedimentare peste depozite meoţiene fosilifere, dar nu se cunoaşte modul de trecere la depozitele mai noi, bosphoriene (ponţian superioare).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Către partea inferioară sunt citate exemplare de Radix aff. kobelti, Velutinopsis aff. velutina, Velutinopsis codapavonis şi Valenciennius sp.  La nivelul argilelor cenuşii masive cu spărtură concoidală au fost determinate speciile: Limnocardium (Zagrabicardium) riegeli, Limnocardium (Hungaricardium) zagrabiense, Paradacna abichi abichi, Paradaca abichi abichiformis, Paradacna okrugici, Pontalmyra (Pontalmyra) otiophora, Dreissena aff. corniculata, Congeria (Filicarina) digitifera, Valenciennius ellipticus şi Valenciennius aff. suchovae. De la partea superioară a formaţiunii au fost citate speciile Pontalmyra (Pontalmyra) budmani, Pontalmyra (Pontalmyra) otiophora, Pontalmyra (Pontalmyra) aff. otiosa, Limnocardium (Hungaricardium) zagrabiense, Paradacna abichi abichiformis, Dreissena simplex şi Valenciennius ellipticus.

10.  Mediu depoziţional: Lacustru, liniştit, cu salinitate mai scăzută la nivelul părţii superioare a formaţiunii, respectiv la nivelul Ponţianului mediu.

11.  Corelări: Poate fi echivalată stratigrafic cu partea mediană a Formaţiunii de Călugăreni (Membrul de Pănătău şi Membrul cu Cărbuni), dezvoltată între valea Dâmboviţei şi Buzău, dar şi cu membrii de Piatra Dascălului şi de Sângeru ai Formaţiunii de Milcov.

                                                                                              M. Ţicleanu, 2011