1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul Olt-Vedea; (iii) Depresiunea Getică (Avanfosa Externă).
3. Vârsta: Badenian superior. (Kossovian superior).
4. Sinonimie: ”Formațiunea de Humele” (Pauliuc et al., 1979, p. 66); ”Humele Formation” (Papaianopol et Marinescu, 1994, p. 69).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Humele, judeţul Argeș; (ii) Câmpia Română, forajele Vultureanca, Titu; Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 42-Slatina, caroul a4; foaia 43-Neajlov, carourile a1, a3.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Grosimea formaţiunii este cuprină între 20 şi 100 m. Litologic sunt predominante calcarele organogene, dure, urmate de gresii calcaroase şi slab argiloase. Către vestul arealului în care este prezentă formaţiunea se constată un aport nisipos sesizabil. Formaţiunea nu are o dezvoltare areală constantă fiind prezentă sub forma mai multor „insule” distincte.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Pauliuc et al. (idem, p. 66-68); (ii) Papaianopol et Marinescu (ibidem).
8. Limite: Se dispune transgresiv şi discordant peste depozitele cretacice şi suportă depozitele Formaţiunii de Ciureşti de vârstă volhynian inferioară.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Conţinutul fosil: macrofaună reprezentată prin speciile Oxystele orientalis, Chione basteroti, Corbula gibba, C. carinata, Venus multilamella, Turritella turris, Lucina columbella, Barbatia barbata, Cardium multicostatum şi Nucula sp. (ii) Microfauna formaţiunii este raportată Biozonei Borelis ce cuprinde mai ales foraminifere calcaroase care se asociază, subordonat, cu ostracode marine. Foraminifere: Borelis melo, Spiroculina tenuis, S. excavata, Pyrgo inornata, P. depressa, P. oblonga, P. bulloides, Triloculina oblonga, T. trigonula, T. gibba, Quinqueloculina subrotunda, Q. ungeriana, Miliolina akneriana rotunda, Nodobaculariella konkensis, Dendritina elegans, Glandulina laevigata, Concris oblongus, Elphidium josephinum, E. reginum şi E. crispum. Cu o frecvenţă moderată sunt prezente speciile de ostracode Mutilus similis, Hermanites cancellata, Cytheridea acuminata, Pontocythere perangusta, Loxoconcha biplicata, Xestoleberis lutrae şi X. ovulum.
10. Mediu depoziţional: Marin, în condiţii dominante de platformă carbonatică cu adîncime mică, supusă periodic sau constant, spre vest, unui aport detritic variat.
11. Corelări:
Literatura citată
Bandrabur T., Ghenea Ana, Patrulius D., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov.
Bandrabur T., Patrulius D., Ghenea Ana, 1967b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov. Notă explicativă.
Mihăilă N., Giurgea P., Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 42- Slatina.
Mihăilă N., Giurgea P., Patrulius D., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 42- Slatina. Notă explicativă.
Papaianopol I., Marinescu F., 1994, Lithostratigraphy and age of Neogene deposits on the Moesian Platform between Olt and Danube rivers. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, 67-70.
Pauliuc S., Negoiţă Florica, Darwische M., Andreescu I., 1979, Stratigrafia depozitelor miocene din sectorul central al Platformei Moesice (V. Olt-V. Dâmboviţa). Anale Univ. Buc., 28, 65-77.