1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Dobrogea de Nord.
3. Vârsta: Illyrian inferior-Rhaetian (inclusiv Sevatian).
4. Sinonimie: “Der Halobienschiefer von Katalui” (Peters, 1867, p. 159); “die Schichten mit Halobia fluxa bei Cataloi und Tulcea” (Redlich, 1896, p. 501); “Couches à Halobies de Belledia et de Cataloi” (Anastasiu, 1898, p. 51); “die grauen Kalkmergel und Kalksandsteine von Cataloi” (Kittl, 1908, p. 473); “Marno-calcarele de la Cataloi” (Mutihac, 1962b, p. 198); “marno-calcarele cu halobii” (Mutihac, 1963, p. 63); “Strate cu Halobii” (Mutihac, op. cit., p. 62; 1964, p. 234); “Formaţiunea stratelor de Cataloi” (Patrulius et al.,1974, p. 47); “Trestenic Formation”, “Cataloi Fm.” (Grădinaru, 1984, fig. 2; 1993, nepaginat); “Cataloi Formation” (Grădinaru, 2000, p.16, 27); “Formaţiunea calcaroasă-detritică” (Mirăuţă, în Mirăuţă et al., 1981, p. 27; “The calcareous-detrital formation” (Mirăuţă, 1982, p. 71); Mirăuţă et al., 1985, p. 5; 1986, p. 8); “Formaţiunea de Muchia Verde” (Mirăuţă, în Mirăuţă et al., 1986, p. 26); “Formaţiunea de Teliţa” (Mirăuţă, în Mirăuţă et al., op. cit., p. 24); “Formaţiunea stratelor de Cataloi” (Mirăuţă, în Mirăuţă et al., op. cit., p. 23); “Stratele cu halobii s. str.” (Mirăuţă, în Mirăuţă et al., op. cit., p. 9); “Formaţiunea de Cataloi” (Baltres, în Baltres et Mirăuţă, 1987, p. 36; Baltres in Baltres et al., 1991, p. 10 şi 1998a, p. 1; Baltres, 1996, p. 40 şi 2003, p.63).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul cu biserica din comuna Cataloi, Jud. Tulcea. Coordonate Gauss-Krüger: X= 5635,850; Y= 4997,170. (ii) Alte arii de aflorare şi date din foraje, în Baltres et al. (1998, p. 11-34); Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 38-Tulcea, carourile a3, a4, b3, b4, c4; foaia 39-Sulina, caroul b1; Harta geologică a României, 1: 50,000, foile 135a+c, Somova+Cataloi; 135b+d, Tulcea+Agighiol; 136c+154a, Mahmudia+Dunavăţ; 153b, Sarichioi.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Prima descriere a formaţiunii a fost dată de Kittl (op. cit., p. 458): “Das Gestein der Schiefer von Cataloi ist ein grünlichgrauer Kalkmergel mit eingeschalteten Kalkknollen und Lagen dunkler Kalke. Die Kalkknollen sind stellenweise stark gehäuft und bilden dann ein Art von Pseudokonglomerat“ (Roca ce constituie şisturile de la Cataloi este o marnă cenuşiu-verzuie cu intercalaţii de noduli calcaroşi şi de strate de calcar de culoare mai închisă. Nodulii de calcar sunt pe alocuri numeroşi creind un fel de pseudoconglomerat).
Profilul geologic de la Cataloi, cu o grosime estimată de 160 m, este constituit din trei intervale litologice (Baltres în Baltres et al., 1998a, p. 11-12): (a) In bază un calcirudit negru, de 0,55-0,65 m grosime, alcătuit din galeţi de 1-15 cm diametru. (b) Urmează alternanţe de marne, în strate groase de 0,1-0,3 m (în partea inferioară a intervalului) şi 0,3-4 m (spre partea superioară), cu calcare de 0,1-0,2 m grosime. Acest interval, gros de circa 140 m, este constituit în proporţie de 78-85% din marne cu culoare de alteraţie verzuie, cafenie, gălbuie. Culoarea marnelor alterate se datoreşte conţinutului ridicat în illit (până la 42%). Calcarele cenuşii-negricioase au feţe ondulate şi prezintă îngroşări şi constricţii şi tendinţe de disociere în lentile şi elipsoizi de 0,5-1 m diametru. (c) Partea superioară a profilului este constituită din false calcirudite şi din alternanţe de marne şi strate de calcar a căror suprafaţă este divizată în mari poligoane de contracţie, între care a pătruns, diapir, marna verde. Aspectul pseudoconglomeratic menţionat mai întâi de Kittl (op. cit., p. 458) se datoreşte disocierii totale a unor strate de mâl calcaros plastic, groase de 3-6 cm, prin procese diagenetice timpurii, de contracţie internă (Baltres, 1976, p. 53-54). Grosimea celui de al treilea interval litologic este de circa 20 m. Grosimea formaţiunii depăşeşte 810 m în forajul 66.855-Teliţa (Stanciu, în Baltres et al., 1989, p. 53). Marnele Formaţiunii de Cataloi conţin variate ihnostructuri (Baltres, 1999, p. 8-9).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Kittl (op. cit., p. 458); (ii) Baltres (op. cit., 2003, p. 63-65).
8. Limite: Limita inferioară a formaţiunii corespunde bazei nivelului (a), calciruditic, din secţiunea tip. Acesta se aşterne peste Formaţiunea Calcarelor cu Cherturi. Limita superioară nu este vizibilă la localitatea tip. In rîpele de pe malul drept al văii Teliţa, la 1,250 km est de satul Frecăţei, Formaţiunea de Cataloi este urmată de Gresia cu Otapiria (membru al Formaţiunii de Nalbant). Contactul este mascat de o discontinuitate de aflorare de 4 m grosime.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Amoniţi, bivalve (Posidonia, Daonella, Halobia, Monotis), echinoderme (echinide, crinoide roveacrinide, holothurii), conodonte, foraminifere, ostracode, calcisfere, ihnostructuri (Chondrites, Zoophycos). Diferite specii de Daonella şi Halobia au fost citate de Peters (op. cit., p. 160), Anastasiu (op. cit., p. 51), Kittl (op. cit., p. 457). Simionescu (1925, p. 2) a determinat de la Cataloi o asociaţie de specii longobardiene. O asociaţie cu Daonella badiotica Mojs., D. tyrolensis Mojs., D. lommeli Wissm., D. pichleri Gümbel, Halobia praesuperba Kittl, H. fluxa (Mojs.), H. austriaca Mojs., H. aff. austriaca Mojs., Myophoriopsis richthofeni (Stur) a identificat Iordan (în Mirăuţă et al., 1981, p. 41-42; 1984, p. 41). Amoniţii citaţi de Kittl (op. cit., p. 457), Mutihac (1962b, p. 198; 1964, p. 234), Grădinaru (1993, nepaginat; 1995, p. 19; 2000, p. 16-17) indică intervalul stratigrafic Anisian superior, Ladinian superior-Norian, posibil şi Rhaetian. Iordan (1993, p. 52) citează brachiopode la Dealul Ogurului. Asociaţiile de conodonte au indicat, în profilul de la localitatea tip, intervalul stratigrafic Illyrian inferior-Carnian inferior (Mirăuţă et al., 1993, p. 23-25; Mirăuţă, în Baltres et al., 1998, p. 11-33). La vest de Cataloi au fost identificate asociaţii de conodonte ale Rhaetianului inferior (Sevatian, Zona Bidentatus) ( Mirăuţă, în Baltres et al., op. cit., p. 16).
10. Mediul depoziţional: Şelf median cu acumulări hemipelagice care au evoluat, în timp, spre faciesuri heterolitice şi bioclastice de şelf intern.
11. Corelări:
Literatura citată
Anastasiu V., 1898, Contribution a l'étude géologique de la Dobrogea (Roumanie). Terrains Secondaires. Ed. Carrée & Naud, 133 p. Paris.
Baltres A., 1976, Triassic, platform and basinal carbonate sedimentation in North Dobrogea. Int. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania, Guidebook 15, Bucharest, 43-54.
Baltres A., 1996, Formaţiuni mezozoice şi Harta formaţiunilor mezozoice din Dobrogea de Nord, sc. 1:100,000. In: Colectiv FORADEX S.A., I.G.R., PROSPECŢIUNI S.A., Sinteza datelor geologice, geochimice şi geofizice obţinute prin cerecetări fundamentale, aplicative şi prin activităţile de valorificare, desfăşurate pentru minereuri metalifere şi nemetalifere, în perioada 1951-1993 şi potenţialul de resurse minerale asociat formaţiunilor cristalofiliene, sedimentare şi magmatice din Dobrogea de Nord, jud. Tulcea. Raport FORADEX, 36-45.
Baltres A., 1999, Studii biostratigrafice asupra depozitelor mezozoice şi neozoice din România. Stratigrafia depozitelor triasice şi jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R.
Baltres A., 2003, Unităţile litostratigrafice mezozoice, pre-Cenomaniene din Dobrogea de Nord (partea I). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 48, 49-90.
Baltres A., Mirăuţă Elena, 1987, Corelarea datelor geologice referitoare la calcarele triasice din zona Parcheş-Malcoci, în legătură cu dezvoltarea în extindere a mineralizațiilor. Raport Fond Geologic I.G.R.
Baltres A., Seghedi A., Mirăuţă Elena, Stanciu L., Seghedi I., Niţoi Eugenia, Dobrescu Anca, Codarcea Venera, Gheorghian Doina, Bratosin Irina, Grădinaru E., 1989, Studiul lito şi biostratigrafic al formaţiunilor mezozoice şi paleozoice traversate de forajele noi executate în zona Tulcea (Dobrogea de Nord). Partea a II-a. Raport Fond Geologic I.G.R.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Ion Jana, Gheorghian Doina, Stanciu L., 1991, Studiul litostratigrafic şi tectonic al profilelor de foraje de mică adâncime din zona Tulcea, în vederea interpretării structurilor triasice din Dobrogea de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Stanciu L., 1998a, Studii biostratigrafice asupra depozitelor mezozoice şi neogene din România. Stratigrafia depozitelor triasice şi jurasic inferioare din Dobrogea de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Szasz L., 2012, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 153b-Sarichioi.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Panin N., Ghenea C., 2014, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 135b+d -Tulcea + Agighiol.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Panin N., Ghenea C., Ghenea Ana, 2016, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 135a+c, Somova+Cataloi.
Baltres A., Mirăuţă Elena, Panin N., Mih[ilescu N., 2016, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 136c, 154a, Mahmudia.
Grădinaru, E., 1984, Jurassic rocks of North Dobrogea. A depositional-tectonic approach. ). Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 28, Bucureşti, 61-72.
Grădinaru, E., 1993, Mesozoic rocks in Central and North Dobrogea: An overview. Intl. Geol. Correl. Prog. IGCP, Project 343, Bucharest, nepaginat.
Grădinaru, E., 1995, Mesozoic rocks in North Dobrogea. An overview In: Field Guidebook, Central and North Dobrogea, Romania. IGCP Project No. 369, Comparative Evolution of PeriTethyan Rift Basins, Bucharest, 17-28.
Grădinaru, E., 2000, Introduction to the Triassic geology of North Dobrogea orogene. In: Workshop on the Lower-Middle Triassic (Olenekian-Anisian) boundary, 7-10 June, Tulcea, Romania. Field Trip Section, 5-37.
Iordan Magdalena, 1993, Triassic brachiopods of Romania. In: J. Pálfy et A. Vörös (Eds.), Mesozoic Brachiopods of Alpine Europe. Proc. of the Regional Field Symp. on Mesozoic Brachiopods, Vöröshereny, Hungary 6-11 Sept. 1993. Hung. Geol. Soc., Budapest, 49-58.
Kittl E., 1908, Beiträge zur Kenntnis der Triasbildungen der nordöstlichen Dobrudscha. Denkschr. math.-naturwiss. Kl. d. k. Akademie d. Wiss., 81, 447-532, Wien.
Mirăuţă Elena, 1982, Biostratigraphy of the Triassic deposits in the Somova-Sarica Hill zone (North Dobrogea) with special regard on the eruption age. D. S. Inst. Geol., 67, 4, 63-78.
Mirăuţă Elena, Baltres A., Iordan Magdalena, Gheorghian Doina, Dumitrică P., 1981, Sinteză asupra depozitelor triasice din Dobrogea, cu privire specială la cunoaşterea condiţiilor de acumulare a substanţelor minerale utile (zona Somova). Raport Fond Geologic I.G.R.
Mirăuţă Elena, Iordan Magdalena, Gheorghian Doina, 1984, New biostratigraphic data on the Triassic from the Somova-Sarica Hill area (Tulcea Zone, North Dobrogea). D. S. Inst. Geol., 68,4, 35-48.
Mirăuţă Elena, Antonescu E., Baltres A., Boştinescu S., Codarcea Venera, Gheorghian Doina, Grădinaru E., Iordan Magdalena, Mantea G.,Niţoi Eugenia, Rusu A., Ştefănescu M., 1985, Elaborarea hărţilor naţionale geologice, geofizice, metalogenetice, hidrogeologice. Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 135c-Cataloi (pregătire). Raport Fond Geologic I.G.R.
Mirăuţă Elena, Baltres A., Boştinescu S., Codarcea Venera, Ghenea Ana, Ghenea C.,Gheorghian Doina, Gridan T., Iordan Magdalena, Mantea G., Niţoi Eugenia, Savu H., Seghedi A., Seghedi I., Szakács A., Ştefănescu M., Visarion Adina, 1986, Elaborarea hărţilor naţionale geologice, geofizice, metalogenetice, hidrogeologice. Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 135c- Cataloi (definitivă). Raport Fond Geologic I.G.R.
Mirăuţă Elena, Panin N., Savu H., Ghenea C., Baltres A., 1988, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 153a-Somova. Raport Fond Geologic I.G.R.
Mirăuţă Orest, Mutihac Vasile, Bandrabur Toderiţă, Dragulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea. Notă explicativă. Inst. Geol., Bucureşti.
Mirăuţă O., Mutihac V., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 38-Tulcea.
Mutihac V., 1962b, Asupra prezenţei Norianului în Dobrogea de N. D. S. Inst. Geol., 48, Bucureşti, 197-201.
Mutihac V., 1963, Stratigrafia Triasicului şi raporturile acestuia cu Jurasicul în aria orogenului hercinic-chimeric dobrogean. Congr. V Asoc. Geol. Carpato-Balcan., III/2 – Comunicări ştiinţifice, Secţia 2: Stratigrafie, Bucureşti, 59-65.
Mutihac V., 1964, Zona Tulcea şi poziţia acesteia în cadrul structural al Dobrogei. AN, 34, 1, 215-253.
Mutihac Vasile, Bandrabur Toderiţă, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 39- Sulina.. Notă explicativă.
Patrulius, D., Mirăuţă, Elena, Iordan, Magdalena, Baltres, A., Ţicleanu, N., 1974, Sinteza stratigrafică şi structurală a Dobrogei de Nord. II. Formaţiunile mezozoice. Raport Fond Geologic I.G.R.
Peters K. F., 1867, Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha. Denkschr. D. mathem.-maturw. Cl., 27, Wien, 145-207.
Redlich K.A., 1896, Geologische Studien in Rumänien. II. Verh. d. k.- k. geol. Reichsanst., 1896, 17-18, Wien, 492-502.
Simionescu I., 1925, Păturile cu Daonella în Dobrogea. Acad. Rom. Publ. Fond V. Adamachi, 9, 48, Bucureşti, 1-9.