Formaţiunea de Globu Craiovei

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează(i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Caransebeş-Mehadia.

3.  Vârsta: Volhynian (Sarmaţian inferior).

4.  Sinonimie: “faciesul argilo –nisipos” al Buglovianului (Iliescu et al., 1968, p. 47).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) ogaşul Balicâine, afluent de dreapta al văii Globu, situat în extremitatea sudică a satului Globu Craiovei; (ii) La sud de paralela localităţii Teregova, formaţiunea aflorează aproape în exclusivitate numai pe rama vestică a Bazinului Caransebeş Mehadia, pe când la nord de această paralelă este mai bine deschisă pe rama estică a aceluiaşi bazin, aşa cum reiese din harta geologică sc.1:100,000, ce însoţeşte lucrarea lui Mărunţeanu et al. (1998); Harta geologică a României, scara 1:50,000, foile 122b-Armeniş (Năstăseanu et al., nu avem an), 122d-Cornereva (Năstăseanu et al., nu avem an), 140b-Mehadia (sub tipar) (Năstăseanu et al., nu avem an).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Descrierea originală în Mărunţeanu et al. (1998, p. 83): “Formaţiunea de Globu Craiovei, cu o grosime cuprinsă între 50 (pârâul Armeniş) – 100 m (valea Răduliţei) începe cu o alternanţa de argile (rar marne) şi nisipuri fin granulare, care adesea conţin lentile de pietrişuri fine verzui. Argilele au grosimi decimetrice sau metrice, culoare cenuşie, rareori roşie şi prezintă adesea eflorescenţe de sulfaţi pe feţele de stratificaţie. Succesiunea stratigrafică a Formaţiunii de Globu Craiovei continuă cu nisipuri şi pietrişuri fin granulare, cu rare intercalaţii subţiri de argile cenuşii, siltite bogate în mice şi gresii sublitice sau litice. Granulele de cuarţ bine rotunjite din psefite şi psamite, prezenţa concreţiunilor grezoase în nisipurile de la partea superioară a formaţiunii sau a blocurilor de granite din partea inferioară a acesteia sunt tipice pentru Formaţiunea de Globu Craiovei”;  (ii) Alternanţe de argile şi nisipuri fin granulare, puternic micacee, cu intercalaţii de pietrişuri fine (v. şi Referinţa tip).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mărunţeanu et al. (1998, p. 83).

8.  Limite:  Formaţiunea este dispusă, în discontinuitate stratigrafică, peste pietrişurile cuarţifere ale Formaţiunii de Belcovăţ şi este acoperită, în continuitate de sedimentare, de conglommeratelor sau pietrişurilor grosiere din baza Formaţiunii de Petnic.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Fauna de moluşte, identificată de Iliescu et al. (1968) şi revizuită de Papaianopol (în Mărunţeanu et al., 1998) conţine o asociaţie cu Clithon pictus, C. rubiginosum, Pirenella mitralis, P.picta, P.soceni, Ervilia dissita, Mohrensternia sarmatica, M.angulata, Acteocina lajonkaireana, etc., caracteristică subetajului Volhynian; (ii) Macrofauna menţionată este însoţită de foraminifere, aparţinând Zonelor Varidentalla reussi şi Elphidium rubiginosum (Gh.Popescu, 1995) şi nannoplancton calcaros (tip A pannonic – Mărunţeanu, 1997), atipic pentru Zonarea Standard (Martini, 1971). Ambele comunităţi planctonice menţionate confirmă vârsta volhyniană pentru depozitele care le conţin.

10.  Mediu depoziţional: Golf al mării sarmatice, din Depresiunea Pannonică.

11.  Corelări: Formaţiunea de Globu Craiovei se corelează cu partea superioară a “stratelor de Şopot” + “orizontul superior cu pietrişuri şi nisipuri” (Iliescu et al., 1967) din bazinul Bozovici.