1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Sarmaţian (Volhynian inferior).
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Ghimpaţi, judeţul Olt;
(ii) Câmpia Română.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Litologic este reprezentată prin calcare oolitice, algale, către partea bazală şi prin argile calcaroase cenuşiu-negricioase către partea superioară.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Vinogradov et al. (1999).
8. Limite: Formaţiunea se dispune discordant peste depozite cretacic-superioare, respectiv peste Formaţiunea de Tâncăbeşti (calcare cretoase şi marne, cu silexuri) şi suportă depozitele sarmaţiene ale Formaţiunii de Ciolăneşti.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): La partea inferioară se distinge flora cu Lithothamnium, urmată la partea superioară de o asociaţie faunistică caracteristică, alcătuită din specii ale genului Aniculina.
10. Mediul depoziţional: Marin cu ape salmastre şi calde, favorabile precipitării carbonaţilor, curate (limpezi) şi nu prea adânci. Sedimentele (argilele) acumulate la partea superioară a formaţiunii reflectă o răcire uşoară a climatului, respectiv un aport de material terigen, dar fin, corespunzător unei sedimentări liniştite.
11. Corelări: Această formaţiune pare să corespundă termenilor 2, 3 şi 4 ai Formaţiunii de Ciureşti, reprezentaţi litologic prin argile calcaroase, calcare organogene slab nisipose şi argile slab calcaroase. Calcarele oolitice ale Formaţiunii de Ghimpaţi ar corespunde deci în principal nivelului de calcare organogene ce alcătuiesc în special termenul 3 al Formaţiunii de Ciureşti.
M.Țicleanu, 2012
Literatura citată
Vinogradov C., Şindilar F., Olaru R., Stan Liliana, Popescu Monica, Arsene Ştefania, 1999, Secvenţe de roci generatoare în zona centrală a Platformei Moesice. Implicaţii în acumularea hidrocarburilor. Rev. rom. petrol, martie 1999, 13-23.